News Flash:
Primul magazin Tesla Pop-Up din România, deschis în Iulius Town Timișoara
În luna mai vine cu prima minivacanță din 2024 pentru bugetarii români
A fost semnat contractul de proiectare pentru „Campusul regional integrat pentru învățământ dual Vest Timișoara”
Benzina premium s-a scumpit cu circa trei bani pe litru
Noul stadion al Timișoarei, în ultima etapă
Ministerul rus de Externe acuză România că încearcă să „anuleze” cultura rusă
incendiu provocat ilegal, descoperit de Garda de Mediu Timiș, lângă Timișoara
Oţelul Galaţi a învins pe teren propriu formaţia Universitatea Cluj
Temperaturile la începutul lunii mai vor fi apropiate de cele normale
Joi, 18 aprilie, a avut loc conferința de lansare a proiectului „Împreună putem învinge cancerul”, la Iulius Congress Hall din Timișoara
Consiliul Judetean Timis va avea un masterplan energetic
Azi
30
0
Azi
32
0
Azi
37
0
Azi
34
0
Azi
35
0
Judeţul Timiş va avea un masterplan energetic (MPE), după ce specialiştii au inventariat mai multe arii în care se află resurse importante de ape geotermale şi alte resurse energetice regenerabile.
Apele geotermale din adâncuri au temperaturi ce depăşesc 160 de grade Celsius, iar la suprafaţă ajung la temperaturi ce se apropie de punctul de fierbere al apei şi ar putea fi utilizate pentru uzul casnic. În prezent, potenţialul bioenergetic al judeţului este utilizat într-un procent apropiat de zero, susţin specialiştii.
'Pe energia geotermală, avem 42 de puţuri în judeţ. Din păcate, cele mai multe ţin de o companie privată, unele se află în domeniul public. Ele vor trebui promovate printr-o strategie de acest fel, prin MPE, astfel încât să obţinem surse de finanţare europene şi guvernamentale din mai multe programe. Şi atunci, într-adevăr acele investiţii de 1-1,5 milioane de euro/puţ forat să se poată produce în cât mai multe locuri şi să fie valorificate', a declarat presei joi, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Marian Vasile.
MPE va reliefa situaţia actuală în cea ce priveşte producerea şi consumul de energie, stadiul actual, cu problemele aferente de stabilitate pe reţea, căderi de tensiune, care afectează şi mediul socio-economic. Acesta va permite elaborarea unor strategii energetice pentru judeţ, pentru dezvoltarea durabilă.
'Noi avem deja măsuri definite pe diverse paliere, începând cu transportul public în comun şi iluminatul public până la eficientizarea consumului de energie prin anveloparea clădirilor şi promovarea folosirii surselor de energie regenerabilă, care sunt printre obiectivele strategiei pe care ne-am asumat-o prin 'Europa 20-20-20', adică până în anul 2020 trebuie să eficientizăm consumul energetic cu 20%, să folosim 20% din totalul de energie produsă din surse regenerabile şi să reducem noxele cu 20%', a declarat Marian Vasile.
El a subliniat că 'sunt obligaţii pe care ni le-am asumat oficial şi trebuie duse la îndeplinire pentru că România plăteşte în momentul de faţă, prin procedură de infrigement, 27 de mii de euro pe zi pentru că nu şi-a îndeplinit anumite obligaţii în acest sens'.
Adrian Balaci, director executiv al Asociaţiei pentru Managementul Energiei Timiş, a adăugat că, la un puţ forat, la un debit de 5 litri/sec, se pot obţine 24 mc de gaz metan/oră.
Conform acestuia, MSE poate deveni operaţional din primăvara anului viitor, când vor fi gata toate obiectivele şi liniile directoare.
'Avem acum conectaţi 15 MW pe energie fotovoltaică; în Jimbolia şi Lovrin se folosesc cu succes resurse geotermale pentru încălzire. Sunt şi iniţiative private. Un alt obiectiv foarte important este folosirea resursei hidroenergetice pe cursul superior al râului Bega. O hidrocentrală, o dată construită, poate deveni operaţională după 6-8 luni', a declarat Balaci.
Cele mai importante resurse de energie regenerabilă din vestul ţării sunt cea geotermală, biomasa - cu un potenţial de zeci de milioane de megavaţi pe an - dar lipseşte potenţialul de energie hidraulică şi eoliană. AGERPRES
Apele geotermale din adâncuri au temperaturi ce depăşesc 160 de grade Celsius, iar la suprafaţă ajung la temperaturi ce se apropie de punctul de fierbere al apei şi ar putea fi utilizate pentru uzul casnic. În prezent, potenţialul bioenergetic al judeţului este utilizat într-un procent apropiat de zero, susţin specialiştii.
'Pe energia geotermală, avem 42 de puţuri în judeţ. Din păcate, cele mai multe ţin de o companie privată, unele se află în domeniul public. Ele vor trebui promovate printr-o strategie de acest fel, prin MPE, astfel încât să obţinem surse de finanţare europene şi guvernamentale din mai multe programe. Şi atunci, într-adevăr acele investiţii de 1-1,5 milioane de euro/puţ forat să se poată produce în cât mai multe locuri şi să fie valorificate', a declarat presei joi, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Marian Vasile.
MPE va reliefa situaţia actuală în cea ce priveşte producerea şi consumul de energie, stadiul actual, cu problemele aferente de stabilitate pe reţea, căderi de tensiune, care afectează şi mediul socio-economic. Acesta va permite elaborarea unor strategii energetice pentru judeţ, pentru dezvoltarea durabilă.
'Noi avem deja măsuri definite pe diverse paliere, începând cu transportul public în comun şi iluminatul public până la eficientizarea consumului de energie prin anveloparea clădirilor şi promovarea folosirii surselor de energie regenerabilă, care sunt printre obiectivele strategiei pe care ne-am asumat-o prin 'Europa 20-20-20', adică până în anul 2020 trebuie să eficientizăm consumul energetic cu 20%, să folosim 20% din totalul de energie produsă din surse regenerabile şi să reducem noxele cu 20%', a declarat Marian Vasile.
El a subliniat că 'sunt obligaţii pe care ni le-am asumat oficial şi trebuie duse la îndeplinire pentru că România plăteşte în momentul de faţă, prin procedură de infrigement, 27 de mii de euro pe zi pentru că nu şi-a îndeplinit anumite obligaţii în acest sens'.
Adrian Balaci, director executiv al Asociaţiei pentru Managementul Energiei Timiş, a adăugat că, la un puţ forat, la un debit de 5 litri/sec, se pot obţine 24 mc de gaz metan/oră.
Conform acestuia, MSE poate deveni operaţional din primăvara anului viitor, când vor fi gata toate obiectivele şi liniile directoare.
'Avem acum conectaţi 15 MW pe energie fotovoltaică; în Jimbolia şi Lovrin se folosesc cu succes resurse geotermale pentru încălzire. Sunt şi iniţiative private. Un alt obiectiv foarte important este folosirea resursei hidroenergetice pe cursul superior al râului Bega. O hidrocentrală, o dată construită, poate deveni operaţională după 6-8 luni', a declarat Balaci.
Cele mai importante resurse de energie regenerabilă din vestul ţării sunt cea geotermală, biomasa - cu un potenţial de zeci de milioane de megavaţi pe an - dar lipseşte potenţialul de energie hidraulică şi eoliană. AGERPRES
masterplan energetic domeniul public
Din aceeasi categorie
© 2024 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1210 (s) | 43 queries | Mysql time :0.009270 (s)
Comentarii (0)