Conversia in lei a creditelor in franci elvetieni ca urmare a unei masuri administrative nu este dorita de banci, nefiind necesara in cazul tuturor debitorilor, iar costurile afecteaza deponentii, insa bancile au solutii individuale, a declarat presedintele Patronatelor Bancare, Steven van Groningen.

"In primul rand nu e nevoie (de conversia in lei a creditelor in franci elvetieni la cursul istoric plus un anumit procent, de 20% cum au propus clientii, sau mai mare - n.r.) si, daca luam abordarea asta, atunci punctul de plecare este cu toti cei care au credite in franci si asta-i include si pe cei care nu au probleme. De ce trebuie sa cream un cost pentru sistemul bancar, care ar putea sa fie intre 700 si 900 milioane de euro pentru ca intr-o saptamana a crescut rata de schimb cu 20%, care se traduce intr-o marire de rata intre 10% si 15%? E o problema de cash-flow, de serviciul datoriei acum si nu vad de ce trebuie sa luam o masura care afecteaza un credit pentru inca 20 de ani", a afirmat van Groningen, care este si presedintele Raiffeisen Bank, dupa ce a participat la sedinta Comisiei Buget-Finante-Banci din Camera Deputatilor, care s-a amanat din lipsa de cvorum.

El a aratat ca nu crede in masuri administrative si ca situatia din Romania este total diferita fata de alte tari care au adoptat rapid masuri, "unde nu s-a realizat conversia la alt curs decat cursul zilei, iar problema era una sistemica".