In opinia oamenilor de cultură, oraşului îi lipsesc cel puţin trei muzee care ar acoperi, într-o primă etapă, solicitările publicului.

'Avem foarte puţine muzee - cele mai cunoscute fiind Muzeul de Istorie a Banatului, Castelul Huniade şi cel de Artă -, iar cele pe care le avem sunt vag funcţionale. Nu avem muzee funcţionale. Cred că Timişoara ar trebui să aibă un muzeu propriu. Ştiu colecţii frumoase de gravuri, stampe şi hărţi, inclusiv colecţii particulare. Am iniţiat astfel de discuţii de transformare a Bibliotecii Academiei într-un muzeu al stampelor şi hărţilor. Mi-ar plăcea ca unul dintre turnurile (de apă - n.r.) ale oraşului să devină un muzeu al ceasurilor. Sunt astfel de colecţionari în oraş', a declarat pentru AGERPRES lector universitar Sorin Vlad Predescu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN) Timiş şi preşedinte al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN).

El opinează că Timişoarei îi mai lipsesc un festival rock, mai ales că oraşul a avut tradiţia aceasta, dar şi acţiuni semnificative de dans, de film, domenii care nu sunt acoperite foarte bine de ceea ce înseamnă mediu artistic timişorean.

In altă ordine de idei, din mănunchiul celor aproape 20.000 de odoare arhitectonice de patrimoniu ale judeţului, 14.000 se află în Timişoara, cele mai importante fiind situate în centrul istoric, Piaţa barocă a Unirii, precum şi cele din cartierele vechi Iosefin, Fabric sau Prinţul Turcesc.

'Aş dori să văd pe clădirile declarate monument istoric acele plăcuţe de monument istoric, semn recunoscut internaţional pe care orice primărie are obligaţia să-l pună. In acest an există buget (local - n.r.) pentru aceasta şi se vor pune. Aceste semne protejează clădirea în caz de război şi are şi rol informativ, turistic', a spus Sorin Vlad Predescu.

Zeci de mii de clădiri cu valoare de patrimoniu din judeţ sunt la limita prăbuşirii, pentru că administratorii lor nu au bani să le repare, iar lucrările de întreţinere se fac pe buget de sărăcie, de cele mai multe ori incorect.

Salvarea lor ar putea veni din bani europeni, dar pentru aceasta Romania ar trebui să aibă o abordare similară cu cea a Poloniei în faţa oficialilor de la Bruxelles, care au schimbat faţa ţării prin liniile de finanţare comunitare, susţine directorul DJCPN Timiş. 

'Obiectivul meu este de schimbare de strategie la nivel naţional, respectiv noi trebuie să cerem UE, aşa cum a făcut Polonia, linii de finanţare pe patrimoniu. Acum nu avem, nu am avut în exerciţiul financiar 2007-2013. Ar fi foarte bine ca pe 2014-2020 să existe aceste fonduri, pentru că aşa s-a reparat Polonia. Au ştiut să ceară şi au reuşit să facă să arate altfel ţara. Noi nu vom putea face să arate altfel Romania decat dacă vom avea o infuzie masivă de fonduri pentru reparaţiile pe care nu le-am făcut de 70 de ani', a subliniat Sorin Vlad Predescu.

In lipsa unor fonduri suficiente, munca celor de la DJCPN Timiş se rezumă la lucrări de întreţinere, pentru că ne aflăm, încă, într-o etapă în care degradările sunt mai numeroase decat renovările. 

Prioritare sunt obiective punctuale de care cei de la Patrimoniul Naţional au grijă, tot punctual. Intre acestea se află biserica-mausoleu din Bobda (romano-catolică), primită de DJCPN recent, ca donaţie din partea Bisericii Romano-Catolice, o replică a bazilicii Esztergom din Ungaria, cu 42 de încăperi, ridicată în veacul al XIX-lea din dorinţa grofului Gyula Csavossy şi despre care legendele locului spun că ar fi blestemată, întrucat primarul comunei din perioada imediat postbelică ar fi profanat mormintele familiei nobiliare şi toate obiectele de valoare ar fi fost furate de-a lungul timpului.

AGERPRES