În ultimele săptămâni, peste 55 de pacienți au fost internați la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” din Timișoara, suferind de tuse convulsivă.

Tusea convulsivă, cunoscută și sub numele de tuse măgărească sau pertussis, este o boală infecțioasă extrem de contagioasă, cauzată în principal de bacteria Bordetella pertussis.

Această afecțiune poate provoca complicații severe, afectând în special sugarii și copiii mici, dar poate fi periculoasă și pentru adulți și vârstnici, mai ales pentru cei cu sistem imunitar slăbit sau care nu sunt vaccinați.

Boala se transmite prin aer, prin tuse, strănut sau secreții nazale, iar persoanele infectate pot fi contagioase până la patru săptămâni de la debutul tusei.

„Chiar dacă nu putem vorbi de o epidemie de cazuri de tuse convulsivă, numărul mare de pacienți care au ajuns la camera de gardă reprezintă un semnal de alarmă. Și asta mai ales când vorbim de o boală care aducea în trecut câteva cazuri pe an. Vorbim de două cauze: ciclicitatea afecțiunii, numărul de cazuri crescând la 3-5 ani, dar și de scăderea acoperirii vaccinale. Din păcate, boli care aveau un număr redus de cazuri în trecut au început să reapară”, precizează prof. dr. Voichița Lăzureanu, medic primar boli infecțioase la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara.

respirație la sugar, inspir zgomotos („tuse măgărească”); vaccinarea la timp a sugarilor și recuperarea restanțierilor; vaccinarea gravidei, în vederea asigurării protecției sugarului mic, dar și a mamei; vaccinarea adultului, cu rapel la fiecare zece ani.

ChatGPT

Boala începe cu simptome similare unei răceli obișnuite, cum ar fi febra moderată, rinoreea și tusea uscată persistentă, zi și noapte.

Ulterior, apar crize severe de tuse convulsivă, însoțite de un zgomot respirator intens, iar pacienții simt adesea senzația de sufocare. Aceste crize sunt frecvent însoțite de vărsături, iar în faza finală a bolii, accesele de tuse devin mai rare, dar persistă.

În total, tusea poate dura până la opt săptămâni.

Diagnosticul se bazează pe exudatul nazofaringian, realizat pe medii de cultură speciale sau prin metoda PCR. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice, care ajută la reducerea perioadei de contagiozitate.

Majoritatea pacienților internați nu erau vaccinați și erau expuși riscului de a dezvolta forme severe ale bolii, cu posibile complicații.

Printre complicațiile posibile se numără pneumoniile cu insuficiență respiratorie acută, convulsiile și encefalopatiile, sugarii fiind cei mai vulnerabili.

Vaccinul împotriva tusei convulsive face parte din programul național de vaccinare.

Totuși, scăderea ratei de vaccinare a dus la o creștere a numărului de cazuri. Este important de menționat că și persoanele vaccinate pot dezvolta tuse convulsivă, dar boala se manifestă într-o formă mai ușoară în cazul lor, explică prof. dr. Voichița Lăzureanu.

Institutul Național de Sănătate Publică recomandă prezentarea la medic la apariția simptomelor sugestive, cum ar fi accesele de tuse intense și prelungite, vărsăturile după tuse, dificultățile respiratorii la sugari și zgomotul respirator specific („tuse măgărească”); vaccinarea la timp a sugarilor și recuperarea vaccinărilor restante; vaccinarea gravidelor pentru a proteja atât sugarul, cât și mama; vaccinarea adulților, cu un rapel la fiecare zece ani.