Romanii se jeneaza sa negocieze reduceri de pret si majorari salariale si considera ca educatia financiara ar trebui predata in scoli, se arata intr-un studiu al unei aplicatii financiare remis, luni, AGERPRES.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii, Revolut a intrebat 10.000 de europeni, dintre care 1.000 romani, ce inseamna pentru ei bunastarea financiara si cum se raporteaza la finantele personale sau ale familiei. Cat de usor le este romanilor sa vorbeasca despre banii castigati, despre salarii, economii, situatia financiara in cuplu, copiii si lectiile despre bani, mai ales in perioade cu inflatie mare? Raspunsurile la aceste intrebari au fost extrase dintr-un studiu implementat, la nivel european, de compania de cercetare Dynata, in octombrie 2022.

Wellbeing-ul sau "starea de bine" este strans legata de echilibru si cumpatare, de curajul de a face lucruri noi si de a actiona pe deplin constient de faptele tale si consecintele lor. Nu este doar o moda, ci un fel de a privi lumea si viata cu aplicabilitate in tot mai multe domenii. Mai nou, si in ceea ce tine de bani. Bunastarea este un cuvant aflat pe buzele multora in aceste vremuri.

Pentru cei mai multi dintre romanii cu varste cuprinse intre 25-64 de ani (30%), bunastarea financiara inseamna in primul rand sa detina controlul asupra propriilor bani si sa stie mereu exact pe cati bani conteaza. 24% dintre respondentii participanti la studiul realizat de Dynata pentru Revolut asociaza bunastarea financiara cu capacitatea de a-si tine sub control bugetul si doar 8% apreciaza ca s-ar simti mai confortabil psihic daca ar avea mai multi bani.

Mai ales generatiile tinere - generatia Z - leaga bunastarea financiara de lipsa totala a oricarei griji fata de bani. Pentru 22% dintre respondentii cu varste cuprinse intre 18 si 24 ani, bunastarea financiara se atinge atunci cand reusesc sa economiseasca sau sa investeasca in planurile lor pentru viitor.

In timp ce inflatia creste, oamenii reactioneaza diferit la vestile legate de cresterea costului de trai, unii se simt mai increzatori, altii sunt speriati. Atitudinile difera si in functie de gen.

De exemplu, 21% dintre femeile care au participat la studiu au declarat ca se simt ingrijorate de impactul inflatiei asupra situatiei lor financiare, in timp ce procentul de barbati care impartasesc aceasta temere este de doar 12%. Aceasta face ca femeile sa fie mai expuse la burnout financiar. Pe de alta parte, barbatii romani sunt mult mai increzatori (23%) in capacitatea lor de a-si tine sub control cheltuielile si de a-si spori veniturile chiar si in vremuri de stagnare sau recesiune economica.

Lucrurile se echilibreaza in privinta capacitatii de a gestiona cheltuielile gospodariilor si atat femeile, cat si barbati declara ca sunt in cautarea de solutii pentru a-si imbunatati situatia financiara (51% dintre femei si 50% dintre barbati).

Aceasta constatare este interesanta, daca este corelata cu raspunsurile la intrebarea legata de influenta genului asupra nivelului de cunostinte financiare. Romanii, in general, resping ideea ca femeile ar fi mai slab pregatite sau mai putin educate financiar decat barbatii - 61% au raspuns ca educatia financiara nu are legatura cu genul. Atat barbatii, cat si femeile au raspuns majoritar ca nu cred ca exista o diferenta de educatie financiara intre femei si barbati (peste 63% dintre femei si 59% dintre barbati). Cel mai mic procent de confirmari - 15% - a fost inregistrat la intrebarea daca se poate considera ca, din cauze culturale si socio-economice, femeile ar avea mai putine cunostinte financiare decat barbatii.

Mai degraba, romanii tind sa spuna ca, dimpotriva, barbatii au mai putine cunostinte despre finantele personale decat femeile pentru simplu fapt ca acestea sunt mai pricepute la gestionarea cheltuielilor din gospodarie (18% din respondenti au ales acest raspuns).

Raportat la segmentarea pe varste, tinerii (25-34 de ani) au o perceptie mai putin favorabila priceperii financiare a femeilor. 23% dintre acesti respondenti au indicat ca adevarata afirmatia ca femeile au o educatie financiara mai limitata decat barbatii, din cauze socio-economice si culturale. La polul opus, romanii cu varste intre 45-54 de ani resping in majoritate covarsitoare perceptia conform careia priceperea in gestionarea fondurilor personale ar fi influentata de diferentele de gen (67%), potrivit cercetarii.

Studiul comandat de Revolut mai arata ca, pentru a-si tine finantele sub control in perioadele de criza si pentru a atinge bunastarea financiara, 50% dintre respondenti se documenteaza din articole si carti despre managementul banilor si finantele personale - ambele subiecte fiind dezbatute pe larg in ultima perioada. 46% dintre romani prefera sfatul expertilor si 20% se consulta cu partenerii sau membrii familiei. Doar 8% ar lua in calcul sa urmeze cursuri sau sa obtina o diploma in finante si economie.

De asemenea, 29% dintre romanii participanti la studiu spun se bazeaza acum pe solutii digitale, cum ar fi fintech-urile sau neobancile precum Revolut, si platformele digitale pentru a obtine o abordare mai sanatoasa a banilor. Femeile sunt mai deschise (31%) decat barbatii (26%) la a utiliza tehnologia ca sa obtina un control mai bun asupra bugetelor lor.

Aceasta tendinta este confirmata si de numarul tot mai mare de clienti Revolut care au creat Seifuri Vault, in perioada ianuarie - septembrie 2022. Clientii romani au economisit peste 67 de milioane de euro in Seifuri Vault in aceasta perioada, in aplicatie, in timp ce numarul conturilor de economisire a crescut cu 75% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Pentru vacante, renovarea casei, cadouri, masini, studii, plata chiriei sau vremuri grele, romanii au diverse motivatii pentru a pune bani deoparte si folosesc pusculitele digitale Revolut pentru a economisi. Majoritatea Seifurilor Vault create de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii septembrie - 34% - au avut ca destinatie fie pur si simplu o rezerva personala (economii), 7% au fost pentru sarbatori si vacante, 3% pentru rezerva pentru "zile negre" si 2,4% pentru cadouri sau doar bani in "pusculita digitala".

Pe de alta parte, romanii inca se jeneaza sa isi negocieze majorarile salariale individuale. Discutiile despre bani au fost considerate un tabu pentru multa vreme insa acum o alta tendinta se remarca printre romani: unul din cinci romani spune ca nu are nicio problema sa vorbeasca deschis despre bani, in general. Aceasta atitudine care indica increderea in sine creste odata cu varsta: 37% dintre respondentii cu varste peste 65 de ani vorbesc foarte usor despre bani, fata de doar 13% dintre reprezentantii generatiei Z.

Temele precum economiile personale sau veniturile lunare raman deosebit de critice: respectiv 24% si 28% dintre respondenti recunosc ca nu le place sa vorbeasca despre aceste subiecte. Acestea, urmate de raspunsurile referitoare la cererea de majorari salariale (27%) sunt cele mai mari procente inregistrate la intrebarea: "In ce situatii gasesti ca e dificil sa vorbesti despre bani?"

Nu doar negocierile salariale sunt un subiect dureros, ci si negocierile comerciale. 18% dintre participanti sunt reticenti in a cere o reducere de pret pentru bunurile sau serviciile achizitionate. Romanii din segmentul de varsta 35-44 de ani intampina cele mai mari obstacole in a cere o crestere salariala (41%) fata de cei 55-64 de ani (19,2%). Respondentii aflati in varful carierei (45-55) au mai putine dificultati in a vorbi despre bani (24%).

"Banii nu ar trebui sa mai fie un subiect tabu azi pentru nimeni. Si cu atat mai putin intr-o relatie sau in familie. Chiar daca oamenii au diferite abordari ale finantelor personale, discutiile despre bani in cuplu ar trebui sa fie deschise, indiferent ca inflatia creste sau stagneaza. O abordare sanatoasa a discutiilor despre bani este considerata de majoritatea respondentilor (57%) ca fiind unul dintre cei mai importanti factori pentru o relatie buna. Cu toate acestea, exista si alte opinii. Pentru 8% dintre participanti, banii nu au fost niciodata un subiect relevant de discutat cu partenerii lor: doar in perioade de criza ar putea juca un rol. 4% cred chiar ca discutiile despre bani, intr-o relatie, ar trebui sa aiba loc doar daca la mijloc se afla si bunuri comune", se mai arata in studiu.

Romanii considera ca educatia financiara ar trebui sa fie o materie scolara, iar bunastarea financiara ar trebui predata inca de la varste mici.

71% dintre respondentii romani si-ar fi dorit sa fi invatat mai multe despre administrarea banilor personali inca din scoala, astfel incat acum sa poata trece prin viata cu mai multa incredere. Doar 7% cred ca cei mici nu ar trebui sa aiba de-a face cu banii si apreciaza ca este timp pentru asta, pentru ca ei invata sa se descurce sanatos cu banii doar ca adulti, din momentul in care incep sa primeasca salariu, iar educatia financiara timpurie ar adanci diferentele economice si sociale dintre tineri.

In acelasi timp, cei mai multi romani - 31% dintre respondenti - cred ca lectiile si cunostintele financiare din scoala joaca un rol social important in reducerea diferentelor de gen si sociale.