Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis vineri să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, conform unui anunț făcut de Banca Centrală.
De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR a stabilit menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Potrivit BNR, rata anuală a inflației a crescut în luna iulie la 5,42%, față de 4,94% în luna iunie, iar în august a scăzut la 5,10%. Această creștere față de finalul semestrului I se datorează accelerării creșterii prețurilor alimentelor și energiei, pe fondul unei secete severe și al majorării tarifelor de distribuție pentru gazele naturale. Acestea au avut un impact semnificativ, devansând scăderile de dinamică înregistrate de prețurile administrate și de prețul combustibililor, influențate de efecte de bază și de scăderea cotației țițeiului.
În aceeași perioadă, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a întrerupt tendința descendentă, crescând în august la 5,8%, de la 5,7% în iunie. Această evoluție se datorează unui efect statistic nefavorabil pe segmentul alimentelor procesate, precum și majorării prețurilor la anumite mărfuri agroalimentare și costurilor salariale în creștere, care au fost transferate parțial asupra prețurilor de consum. Aceasta s-a întâmplat în contextul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt și a unei cereri solide de bunuri. Totuși, impactul acestor factori a fost în mare parte contrabalansat de efectele de bază dezinflaționiste din subcomponentele non-alimentare și de scăderea dinamicii prețurilor importurilor.
Rata anuală a inflației, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – un indicator al inflației pentru statele membre UE), a fost de 5,3% în august 2024, similară cu cea din iunie 2024. Pe de altă parte, rata medie anuală a inflației IPC a scăzut la 6,5% în august, față de 7,2% în iunie 2024. De asemenea, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în august la 6,7%, de la 7,3% în iunie 2024.
Conform BNR, activitatea economică a încetinit în trimestrul II, ajungând la o creștere de 0,1%, față de 0,5% în trimestrul anterior (variație trimestrială), ceea ce sugerează că excedentul de cerere agregată a continuat să se reducă în această perioadă, contrar așteptărilor.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, PIB-ul a crescut cu 0,8% în trimestrul II 2024, față de 0,5% în trimestrul precedent, în principal datorită creșterii dinamice a consumului gospodăriilor. În același timp, formarea brută de capital fix a continuat să crească robust, deși a început să încetinească în comparație cu trimestrul anterior.
În schimb, evoluția exportului net a crescut semnificativ influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii a accelerat creșterea, iar volumul exporturilor a continuat să scadă în termeni anuali. Astfel, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent au înregistrat o creștere amplă, accentuată în cazul celui din urmă de deteriorarea semnificativă a soldului balanței veniturilor secundare, influențată de evoluția fondurilor europene în contul curent.
Cele mai recente date și analize arată o creștere mai modestă a economiei în trimestrul III față de prognozele anterioare, dar cu o accelerare comparativ cu trimestrul anterior, implicând o creștere a dinamicii anuale a PIB-ului în această perioadă, în contextul unor evoluții mixte la nivelul principalelor componente ale cererii agregate și al sectoarelor majore.
Astfel, în luna iulie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul a rămas ridicată, scăzând ușor față de media trimestrului II, iar vânzările auto-moto au continuat să crească. În schimb, serviciile prestate populației au înregistrat o contracție față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, producția industrială a oprit declinul în termeni anuali, în timp ce volumul lucrărilor de construcții s-a comprimat din nou comparativ cu aceeași perioadă din 2023, după o redresare relativă în trimestrul II.
În același timp, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a redus oarecum decalajul negativ față de importuri, înregistrând în iulie o creștere mai pronunțată și revenind consistent în teritoriul pozitiv. Pe acest fond, creșterea deficitului comercial și a deficitului de cont curent s-au temperate comparativ cu media trimestrului anterior, rămânând însă alarmante.
Pe piața muncii, numărul salariaților din economie a crescut doar ușor în perioada iunie-iulie, iar rata șomajului BIM a început să crească din nou la începutul trimestrului III, ajungând la 5,5% în august, față de 5,1% în iunie. Sondajele de specialitate arată un declin pronunțat al intențiilor de angajare pe termen foarte scurt, precum și o scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii. Totuși, dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal a crescut în iulie la 17,3%, după o ușoară scădere înregistrată în trimestrul II, iar costul unitar al forței de muncă din industrie a rămas ridicat în prima lună a trimestrului III, deși a scăzut ușor față de media trimestrului precedent.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au scăzut din nou în august ca urmare reducerii ratei dobânzii-cheie și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente de către BNR, stabilizându-se ulterior. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au scăzut în prima decadă a lui august, similar cu cele din economiile avansate și din regiune, în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed, pentru ca apoi să înregistreze o creștere semnificativă, care s-a corectat relativ abrupt spre finalul trimestrului III.
În această situație, după ajustarea descendentă din iulie, cursul de schimb leu/euro a revenit în august și a tendințat să se mențină până la finalul trimestrului III la valorile mai ridicate din trimestrul II, inclusiv pe fondul reamplificării volatilității pe piața financiară internațională, ca urmare a tensiunilor acute din Orientul Mijlociu, conform comunicatului băncii centrale.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului III, ajungând la 7,7% în august, față de 6,7% în iunie, în principal datorită accelerării creșterii împrumuturilor în lei ale populației, în special pentru consum. Ponderea componentelor în lei în creditul acordat sectorului privat a crescut, atingând 69,7% în august, de la 69,1% în iunie.
Banca centrală a decis în acest an, în două rânduri, reducerea ratei dobânzii-cheie, de la 7% pe an în iulie la 6,75% pe an, și apoi la 6,5% pe an în august. Această rată nu a fost modificată din ianuarie anul trecut.