Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, prezinta proiectul de lege privind modificarea Legilor justitiei

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, prezinta, miercuri, proiectul de lege privind modificarea Legilor justitiei. El spunea ca au fost propuse modificari de fond, si nu de forma si ca intentioneaza sa faca posibile si modificari la proiectul de lege privind gratierea unor pedepse, scrie news.ro.

• Multumim pentru ca ati raspuns invitatiei noastre.


• Prezentam principalele modificari ale pachetului de legi


• Vorbim despre legile justitiei, 303, 304 si 317 toate din 2004 


• Este important modul in care vor fi dezbatute, modul in care vor fi inteles modificarile pe care le vom propune


• Astazi implinesc 6 luni de mandat


• Proiectele merg la Guvern, ca mai apoi sa fie trimise in Parlament


• NU o sa fie aprobat prin Ordonanta de Urgenta


• De ce legile justitiei, acuma? Pentru ca fac parte din programul de guvernare si pentru ca au trecut 13 ani de la adoptare, intre timp Romania a devenit stat membru UE, justitia a fost modificata si adaptata legilor europene, si dumneavoastra stiti faptul ca, in continuare avem directive care trebuiesc transpuse conform Legislatiei Europene.


• Eu personal nu ma grabesc sa dau replici la afirmatiile aparute in spatiul public, insa directiva privind confiscarea extinsa are in vedere proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Confiscarea extinsa se aplica pentru infractiuni, fapte penale, si nu pentru orice comportament ilicit. Daca vorbeam de comportamente ilicite, aproape ca ajungeam la legea 18.


• M-as bucura daca, dupa prezentare si analiza, veti constata faptul ca propunerile formulate sunt in parametrii normalului, necesarului, intr-un stat de drept.

A fost pe deplin asigurata transparenta decizionala - proiectul de lege a plecat de la CSM in 2016, a venit in ianuarie anul acesta la Ministerul Justitiei. Intre timp s-a schimbat componenta, ministrul Justitiei de la acea vreme, Florin Iordache, a retrimis la CSM, pentru a se pronunta noul CSM. CMS si-a dat avizul si a trimis proiectl la MJ. Separat am primit puncte de vedere de la Ministerul Public si ICCJ.


Propunerile cele mai semnificative:

• Majorarea vechimii necesare pentru promovare. La un moment dat se lua in considerare si perioada in care un procuror/judecator fusese avocat. Prin proiectul nostru propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare - 7 ani de activitate efectiva in functia de judecator pentru a promova.


• Aceeasi propunere si in privinta procurorilor - sa aiba 7 ani vechime efectiva in functia de procuror pentru a promova. 8 ani in functia de procuror pentru a promova in functia de procuror la DIICOT sau la DNA.


• 10 ani vechime efectiva in functia de procuror pentru a promova la Parchetul de pe langa Curtea de Apel si 15 ani vechime efectiva in functia de procuror pentru a promova procuror la Parchetul de pe langa ICCJ.


• 18 ani vechime in functia de judecator pentru a promova judecator la ICCJ, precum si cerinta de a fi fost judecator, cel putin 3 ani, la Curtea de Apel.


• Aceste cerinte asigura un parcurs in cariera de magistrat fara a fi sarite anumite trepte.


• Judecatorii pot participa la concurs pentru a dobandi un grad superior, dar daca raman la judecatorie sau parchet de pe langa tribunal, vor fi platiti pentru activitatea efectiva, nu pentru gradul pe care il au in sertar. Nu este in regula ca un judecator sa fie la judecatorie, sa dea concurs pentru Curtea de Apel, sa ramana la judecatorie si sa ia salariu pentru Curtea de Apel. In tara sunt locuri libere la Curtea de Apel, sunt judecatori cu drag de Curte de Apel care lucreaza la judecatorie si nu vor sa mearga la Curtea de Apel din considerentele dansilor. Isi pot lua gradul profesional, cand va fi postul liber vor da concurs pentru ocuparea postului, nu pentru luarea gradului.


• Propunem ca pe viitor functiile de conducere sa aiba un mandat de 4 ani,in loc de 3 in prezent. Legea prevede ca mandatele in curs nu pot fi afectate de modificarea legii. Daca legea intra in vigoare in ianuarie 2018, mandatele actuale nu sunt afectate. Perspectiva mandatelor de 4 ani nu se refera la cei care au functii astazi sau maine.
  Posibilitatea unui procuror de a trece in functia de judecator sau a unui judecator pentru a trece in functia de procuror: dupa doilea an la Institutul Magistraturii se duc in practica, dupa care se specializeaza. Judecatorii sunt majoritari in celelalte domenii, nu in penal, procurorii sunt majoritari in penal. Propunerea noastra e de a respecta specializarea pe care o au magistratii de-a lungul carierei. Mentinem posibilitatea ca un procuror sa treaca judecator, dar numai la nivel de judecatorie, cu avizul CSM. Altfel apar conditiile de vechime. 
  Separarea competentelor decizionale: sectia pentru procurori de la CSM sa decida in privinta carierei profesionale a procurorilor, sectia pentru judecatori sa decida in privinta judecatorilor, ramanand CSM-ul sa desfasoare activitatile pentru independenta si buna functionare.
  
  Redimensionarea schemei de condudere la ICCJ: ICCJ are un volum de activitate foarte diversificat si foarte bogat. Pentru buna functionare, se considera ca este necesar un al doilea vicepresedinte.
  
  Procedura de numire in functiile de conducere la ICCJ: se pastreaza in sensul ca presedintele ICCJ se numeste de catre presedintele Romaniei. Se modifica in sensul ca propunerea sa nu o mai faca plenul CSM, ci sectia pentru judecatori. 
  
  Procedura de numire la Ministerul Public, functii de conducere: sa decida sectia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, in baza unei proceduri transparente, procurori care tb sa aiba 10 ani de vechime in functia de procuror. MCV recomanda o proceduta transparenta pentru numirea in functie si neamestecul factorului politic. 
  
  Eliminarea posibilitatii de mentinere in functie a magistratilor condamnati pentru vatamare corporala din culpa. In prezent, decizia apartine CSM. Eu cred ca aici nu e chestiune de apreciere, ci de constarare a unui fapt obiectiv incompatibil cu statutul de magistrat. In prezent, pragul este foarte sus, la 90 de zile de ingrijire dupa vatamare din culpa. Legea este egala pentru toti, aceasta prevedere legala nu se justifica.
  Eliminarea posibilitatii mentinerii drepturilor locative chiar si dupa pensionare. Dreptul locativ deriva din atributiile de serviciu, dar dupa legea in vigoare, el iese la pensie si ramane acolo chirias cat doreste, iar dupa deces, mostenitorii dansului pot beneficia de contractul de inchiriere. In momentul in care a incetat contractul trebuie sa inceteze si beneficiile.
  Eliminarea posibilitatii reincadrarii in functia de judecator sau procuror, dupa pensionare, cu avizul CSM. Propunem abrogarea acestei prevederi. Spre exemplu: un magistrat se pensioneaza la 49 de ani, apoi face cerere de reincadrare. De principiu nu sunt de acord cu aceste reincadrari. Consecinta este cumulul pensie-salariu. Un pensionar care se reincadreaza mie nu imi creeaza convingerea ca mai are proiecte pe termen lung. Avem atatia tineri juristi in tara dornici sa se incadreze.
  
  De multa vreme s-a vorbit de legea raspunderii magistratilor: de principiu, judecatorii si procurorii raspund penal in conditiile legii. Este o prevedere de principiu. Se mentine prevederea constitutionala potrivit careia statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de erorile judiciare. Prejudiciile cauzate prin erorile judiciare nici nu pot fi altfel, pentru ca este un principiu constitutional. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii. Aici apare o modificare: solidaritatea in raspundere a celui care cauzeaza prejudiciul alaturi de stat. Am propus abrogarea art. 6 din art 96, care spune: pentru repararea prejudiciului, persoana se poate indrepta impotriva statului, prin Ministerul de Finante. O alta modificare: dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat, statul se indreapta cu actiune de despagubire impotriva judecatorului/procurorului care a savarsit eroarea cauzatoare de prejudiciu. Modificarea este ca statul se indreapta impotriva magistratului care a comis eroarea, fata de actuala prevedere, care spune ca statul se poate indrepta. Statul niciodata nu s-a indreptat impotriva unui magistrat pentru a recupera prejudiciul. Nu exista categorie socio-profesionala care sa nu raspunda dupa regulile generale ale dreptului. Termenul de prescriptie din art. 96 este cel din dreptul comun: un an. Intr-un an, nicio hotarare judecatoreasca nu ramane irevocabila. Va asigur de urmatorul lucru: multa lume a asteptat o lege a raspunderii magistratilor. O astfel de lege raspunde cerintelor societatii, ca sa nu avem o categorie in afara raspunderii juridice. Nu avem si nu trebuie sa avem nicio astfel de categorie. Prin propunerile formulate, am adus legea raspunderii magistratilor in parametrii statului de drept. 
  Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate sa infirme solutiile adoptate de procurorul ierarhic inferior. In prezent pot fi infirmate numai pentru motive de legalitate. Nu se intra pe fond. O solutie vizand o posibila raspundere penala are pe de o parte componenta de legalitate, are pe alta parte componenta de temeinicie. Prin urmare, propunerea extinde temeiurile pentru care procurorul ierarhic superior poate infirma solutia procurorului de caz. 
  
  Infiintarea unei directii specializate in cadrul Ministerului public, pe langa DNA si DIICOT, care sa aiba competenta exclusiva pentru faptele penale reclamate a fi fost comise de catre magistrati.

Citeste si...

Comentarii

+ Adauga Comentariu