Cercetatorii din domeniu au aratat ca visele pot reprezenta indicii importante in ceea ce priveste starea de sanatate a oamenilor, iar visele violente pot fi un semn timpuriu al dezvoltarii unor afectiuni ale creierului. „Cosmarurile sunt o tulburare de somn si beneficiaza de o codificare in sistemul international al tulburarilor de somn. Ele reprezinta o invaliditate sau o boala doar daca se soldeaza cu o disfunctie diurna. Daca persoana respectiva are cosmaruri care ii afecteaza calitatea somnului si ii scurteaza durata somnului sau fragmenteaza somnul in asemenea masura incat omul devine somnolent sau disfunctional a doua zi, da, reprezinta o problema de sanatate si pacientul beneficiaza de psihoterapie si de tratament medicamentos, scrie adevarul.ro.

La schimbarea stadiilor somnului exista o instabilitate electrica a creierului. De obicei cosmarurile apar la trecerea in REM (miscarea rapida a ochilor) si la alte stadii sau viceversa. Practic, pe fondul unei anxietati, a unei cantitati mari de adrenalina, a unei incarcari psihice crescute, apar cosmarurile. Acestea pot fi insotite si de alte tulburari. Daca vorbim de tulburari motorii in somn, deja e o problema neurologica”, a explicat dr. Sinziana Lovin, expert in probleme de somn. In urma unui studiu, s-a constatat ca riscul de a avea cosmaruri este de trei ori mai crescut in randul persoanelor care au batai neregulate ale inimii, in timp ce riscul creste de pana la sapte ori in randul persoanelor care acuza dureri in piept. In unele cazuri, oamenii au relatat ca au avut paralizie in timpul somnului. „Terorile nocturne fac parte din categoria parasomniilor. Acestea sunt manifestari care nu sunt legate neaparat de somn, ci de aceasta instabilitate electrica la trecerea dintre stadii si se diagnosticheaza prin polisomnografie completa. Cu alte cuvinte, pacientul doarme o noapte intr-un laborator de somn, cu electrozi care masoara activitatea electrica a creierului si functiile celorlalte organe”, a declarat dr. Sinziana Lovin, expert in probleme de somn. In viata cotidiana, cu totii avem trei stari fundamentale: starea de vigilenta, starea non-REM (fara vise, in care ne reincarcam energetic pentru a doua zi) si somnul REM (somnul cu miscari oculare rapide).

„Somnul REM se caracterizeaza printr-o activitate electrica si chimica a creierului absolut furtunoasa, spectaculoasa, in care se vehiculeaza in somn niste scenarii fantastice. Ritmul respirator este instabil, la fel si cel cardiac. Cea mai lunga portiune de somn REM o facem catre trezire, in ultimele ore ale diminetii, atunci cand temperatura din miezul creierului este cea mai scazuta. Practic, aceste scenarii fantastice, incarcate intens emotional ne maturizeaza afectiv si ne pregatesc sa facem fata zilei de maine. Bolnavii de apnee in somn nu pot intra in aceasta stare pentru ca se sufoca, sunt practic privati de acest somn benefic pentru sanatatea mintala. Acesti oameni au frustrari si, din punct de vedere psihologic, au probleme deosebite”, a precizat dr. Sinziana Lovin, expert in probleme de somn.

Paralizia in somn 

„Faptul ca exista paralizie in somnul REM este ceva fiziologic. Toti muschii somatici trebuie sa fie paralizati, altfel ne-am ridica din pat si ne-am manifesta continutul visului. Aceasta paralizie este o adaptare protectiva pentru noi. Dar daca organismul nostru confunda starea de paralizie cu starea de veghe si cu cea de somn, atunci pot aparea manifestari la trezire. Cand ne trezim dupa vis, ar trebui sa ne recapatam tonusul muscular”, a explicat dr. Sinziana Lovin, expert in probleme de somn. Pentru un somn odihnitor, nu consumati alcool si tutun inainte de culcare, aerisiti dormitorul si evitati stresul. Dr. Sinziana Lovin s-a nascut la Iasi si in prezent practica medicina la Spitalul Clinic Militar de Urgenta Iasi, precum si la o clinica privata din Galati. In 2010, tanarul medic a obtinut Premiu de excelenta din partea Colegiului Medicilor si a Universitatii „Dunarea de Jos” din Galati pentru lucrarea „Complianta la tratament a pacientilor cu apnee in somn”.