"Spania, mâine, va fi republicană", strigau manifestanţii, defilând în centrul Madridului, într-o adevărată maree de steaguri roşii şi/sau violet, culorile celei de a doua Republici spaniole proclamate în aprilie 1931 şi aneantizate de dictatura franchistă în 1939, după trei ani de război civil.

Încă din seara lui 2 iunie, la câteva ore după de Juan Carlos, în vârstă de 76 de ani, şi-a anunţat decizia de a abdica, un val republican şi-a semnalat prezenţa în ţară.

Zeci de partide politice de stânga şi organizaţii cetăţeneşti au îndemnat sâmbătă la noi manifestaţii, reclamând "Un referendum acum!" asupra viitorului monarhiei şi instaurarea celei de a treia Republici. Manifestanţii au invadat străzile în numeroase oraşe, inclusiv în Ţara Bascilor şi Valencia.

"A venit momentul să întrebăm poporul ce fel de şef de stat vrea", a declarat un universitar, Jorge Lopez, în vârstă de 31 de ani, cercetător în fizică la Madrid. "În anii '70, la începutul democraţiei, s-a profitat de pe urma faptului că oamenilor le era frică de o revenire la dictatură pentru a ni se impune o monarhie care nu este majoritară", a adăugat el.

"Şefi de stat prin urne, nu prin naştere", "Burbonii, la alegeri", proclamau pancarte purtate în mulţime.

Prinţul moştenitor Felipe se pregăteşte, la vârsta de 46 de ani, să devină următorul rege al Spaniei. El probabil că va depune jurământul pe 19 iunie, în Parlament.

Mai întâi Camera Deputaţilor, iar după aceea Senatul, vor vota o lege care autorizează abdicarea lui Juan Carlos. Rezultatul este cunoscut dinainte. Partidele favorabile monarhiei - în principal Partidul Popular (dreapta), care guvernează Spania, şi Partidul Socialist, cea mai importantă forţă a opoziţiei - însumează peste 80% din mandatele în Parlamentul ales în 2011.

Însă, în ultimii trei ani, criza economică şi scandalurile care au pătat finalul domniei lui Juan Carols i-au diminuat totodată popularitatea, iar monarhia nu a fost ocolită de scăderea încrederii generale în instituţii.

Expresia acestei tendinţe a fost rezultatul alegerilor europene de la 25 mai şi deruta partidelor tradiţionale, zguduite de către formaţiuni mici de stânga prorepublicane, care au adunat împreună aproimativ 20% din voturile exprimate. Mediafax.ro