Camera Deputatilor a adoptat, pe 23 septembrie, cu 187 voturi "pentru", 12 "impotriva" si 22 abtineri, proiectul legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice.

Proiectul de lege, asumat de liderii partidelor parlamentare in baza unor consultari care au avut loc la Cotroceni in mai, prevede ca datele de trafic referitoare la abonati si utilizatori, prelucrate si stocate de catre furnizorul unei retele publice de comunicatii electronice sau de catre furnizorul unui serviciu de comunicatii electronice destinat publicului vor fi sterse sau transformate in date anonime atunci cand nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicari, dar nu mai tarziu de trei ani de la data efectuarii comunicarii.

Potrivit legii, prelucrarea datelor de trafic, in scopul stabilirii obligatiilor contractuale ce privesc abonatii serviciilor de comunicatii cu plata in avans va fi permisa pana la implinirea unui termen de 3 ani de la data efectuarii comunicarii.

Accesarea datelor se va putea face intr-un cadru precis delimitat, de catre instanta de judecata sau cu autorizarea prealabila a judecatorului.

Legea mai stabileste ca atunci cand sunt transmise in format electronic, solicitarile si raspunsurile se semneaza cu semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integritatii datelor.

Cea mai importanta si contestata prevedere stabilieste ca, la solicitarea instantelor de judecata sau la solicitarea organelor de urmarire penala ori a organelor de stat cu atributii in domeniul apararii si al securitatii nationale, cu autorizarea prealabila a judecatorului stabilit potrivit legii, furnizorii de retele publice de comunicatii de retele electronice destinate publicului pun la dispozitia acestora, de indata, dar nu mai tarziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului si datele de localizare, in conformitate cu prevederile referitoare la protectia informatiilor cu caracter personal.

Din 2009 au fost promovate mai multe variante ale legii privind datele personale -asa-numita Legea Big Brother-acestea fiind insa respinse de Curtea Constitutionala pe motiv ca incalca drepturile si libertatile individului.

De altfel, fost sef al SRI Liviu Maior a demisionat in ianuarie, sustinand ulterior ca motivul demisiei sale a fost respingerea legilor Big Brother de catre CC.