Cele mai puternic afectate culturi se regăsesc în Moldova ÅŸi nord-estul Transilvaniei, unde livezile de pomi fructiferi cum ar fi măr, prun, viÅŸin sau cais au fost lovite de îngheÅ£ ÅŸi viscol, ca ÅŸi podgoriile cu viţă-de-vie pornită deja în vegetaÅ£ie sau culturile de cereale ajunse la un anumit grad de dezvoltare în momentul în care au început ninsorile.

„Avem deja pierderi în aproape toată Moldova ÅŸi în partea de est a Transilvaniei, unde au fost viscole ÅŸi, mai rău, au fost temperaturi cu minus. Este vorba în primul rând de pomii fructiferi ÅŸi viÅ£a-de-vie pornită deja în vegetaÅ£ie, iar la culturile mari – rapiÅ£a ÅŸi grâul care au apucat să se dezvolte într-o anumită măsură”, a declarat Emil Dumitru, preÅŸedintele FederaÅ£iei NaÅ£ionale PRO AGRO. El a precizat că agricultorii afectaÅ£i ar putea cere despăgubiri „pentru pierderile de venit pe anul 2017” cauzate de aceste calamităţi.

„În lipsa acelui fond mutual care trebuia să fie deja funcÅ£ional pentru a compensa pierderile cauzate de calamităţi, agricultorii mai pot apela doar la compensarea pierderilor de venit. Practic, investiÅ£ia este încă funcÅ£ională, tratamentele pe culturile respective continuă, dar recolta nu va fi suficientă pentru a acoperi cheltuielile – acesta ar fi mecanismul de despăgubirile pentru pierderile de venit, care însă este catalogat ca ajutor de stat. Pentru acordarea acestei compensări, Guvernul va trebui să obÅ£ină aprobare de la Comisia Europeană”, a spus Emil Dumitru.

PreÅŸedintele PRO AGRO a mai precizat că săptămâna viitoare, la Ministerul Agriculturii, reprezentanÅ£ii agricultorilor afectaÅ£i de aceste calamităţi vor solicita să se definitiveze un mecanism pentru acordarea de despăgubiri.

Între timp, la Cluj, livezile din judeÅ£ nu au fost afectate de zăpada căzută, dar pot apărea probleme dacă vor fi temperaturi cu minus. Directorul DirecÅ£iei Agricole Cluj, Ioan Pintea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că pomii sunt afectaÅ£i doar dacă se înregistrează temperaturi cu minus.

„Zăpada căzută nu a afectat negativ culturile, întrucât temperaturile au fost pozitive. Nu avem probleme deocamdată, zăpada nu are nimic. Pomii fructiferi sunt afectaÅ£i dacă temperaturile sunt cu minus, minus 1 grad, la cireÅŸ, cais, dar la prun, la măr – acestea rezistă până la minus 3, minus 4 grade. Cei care au livezi s-au pregătit, au aprins cauciucuri, fac perdele de fum”, a spus Pintea.

Reprezentantul unei pepiniere din satul MiceÅŸti, unde există ÅŸi livezi cu pomi fructiferi, Vasile CriÅŸan, a declarat la rândul său că nu a avut probleme din cauza vremii de iarnă. „Pomii fructiferi din soiurile sâmburoase au înflorit, dar nu sunt afectaÅ£i de zăpadă”, a spus CriÅŸan.

SpecialiÅŸtii în horticultură de la Universitatea de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj susÅ£in că, în caz de ninsoare, florile pomilor rezistă, dar pot apărea probleme cu fructele dacă se înregistrează temperaturi sub zero grade. „Pot fi probleme în urma ninsorii căzute, dar sunt diferite de la caz la caz. Depinde de stadiul de evoluÅ£ie a pomilor, în special florile sunt mai rezistente decât fructele legate, florile ar putea rezista pe zăpada aceasta, în schimb fructele proapăt legate, dacă temperatura a scăzut sub minus 1,1 grade Celsius, sunt afectate ÅŸi îngheaţă fructul. Pot fi probleme, în special la sâmburoase, adică cireÅŸ, viÅŸin, prun, cais, piersic”, a declarat decanul Facultăţii de Horticultură al USAMV Cluj-Napoca, Viorel Mitre.

Potrivit acestuia, după ce fructele au degerat nu se mai poate face nimic, astfel că producÅ£ia pomilor afectaÅ£i de frig ar putea fi compromisă. „Totul depinde, însă, de la soi la soi, de stadiul de evoluÅ£ie ÅŸi de modul în care sunt pregătiÅ£i pomii. Un organism sănătos trece mai uÅŸor peste o perioadă de frig decât unul mai puÅ£in pregătit”, a subliniat acesta.

Åži în cedalaltă parte a ţării, în Bărăgan, pericolul pentru culturi este direct proporÅ£ional cu frigul din aceste zile în care a căzut „zăpada mieilor”. MEDIAFAX