Sarbatoare Intrarii Domnului in Ierusalim este unul din cele 12 praznice imparatesti ale Bisericii Ortodoxe, care are loc in Duminica dinaintea Invierii Domnului (a Sfintelor Pasti), aceasta zi fiind cunoscuta si sub numele de Duminica Floriilor sau Duminica Stalparilor.

Astazi crestinii sarbatoresc venirea Mantuitorului Iisus Hristos in Ierusalim ca imparat al cerului si al pamantului, inainte de patimile si Invierea Sa.

Intrarea lui Iisus in Ierusalim este singurul moment din viata Sa pamanteasca in care a acceptat sa fie aclamat ca Imparat, desi nu purta nici hlamida imparateasca de purpura, nici coroana de aur pe cap, si nu avea nici paza de osti pamantesti, cum spune parintele Ilie Cleopa, in vol. Predici la Praznice Imparatesti (1996).

De data aceasta, isi pregateste singur intrarea, ca sa fie recunoscut dupa Lege ca este Mesia, Mantuitorul lumii. Poporul il intampina pe Iisus cu ramuri de finic si de maslin, strigand: "Osana Fiului lui David; binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului! Osana intru cei de sus!" (Matei 21, 9).

"Intra astazi Hristos cu slava in Ierusalim, ca un Imparat, ca sa imparateasca in veci peste ingeri si peste oameni. Vine sa arate lumii ca El singur este adevaratul Imparat si Mantuitor. Vine Hristos in Ierusalim sa se dea de bunavoie in mainile carturarilor si fariseilor plini de zavistie si rautate, care cautau sa-L omoare.

Vine Mantuitorul spre patima de bunavoie, ca sa fie vandut de ai Sai in mainile dregatorilor, sa fie rastignit pe cruce si sa moara pentru mantuirea noastra, iar a treia zi sa invieze", arata parintele Cleopa in Predica la Duminica Floriilor din volumul mentionat. 

Primele mentiuni despre aceasta sarbatoare provin din secolul al IV-lea. Cei dintai care o pomenesc sunt Sfantul Epifanie, caruia i se atribuie doua predici la aceasta sarbatoare, si pelerina apuseana Egeria, care, in insemnarile ei de calatorie, descrie modul in care se celebra aceasta duminica in Ierusalim, spre sfarsitul secolului al IV-lea.  AGERPRES