Odata cu miscarea anuala a Soarelui se pot defini patru momente importante: echinoctiile si solstitiile, doua din fiecare. Primul echinoctiu este cel de primavara, urmat de cel de toamna. Solstitiile sunt si ele tot doua, primul are loc la trecerea in anotimpul vara si cel de-al doilea, la trecerea in anotimpul iarna.

Echinoctiul de toamna reprezinta momentul in care Soarele in miscarea sa aparenta anuala trece prin punctul de intersectie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egala cu noaptea in orice loc de pe Pamant. In aceasta zi, in emisfera australa incepe primavara. Singurele exceptii le intalnim in regiunile polare. In zona Polului Nord incepe lunga noapte polara, iar in cea a Polului Sud, Soarele se iveste deasupra orizontului, timp de 6 luni, pana la momentul echinoctiului de primavara.

Echinoctiul are loc de doua ori pe an, primavara si toamna. De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeasi data datorita faptului ca anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. De cand a fost alcatuit calendarul gregorian (1582), echinoctiul de toamna a avut loc in zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, datele mai des intalnite sunt 22 sau 23 septembrie, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Cele doua puncte de pe ecliptica, in care se afla Soarele in momentul echinoctiului, se numesc puncte echinoctiale, fiind denumite punctul vernal si, respectiv, punctul autumnal.

Cuvantul "echinoctiu" deriva din cuvantul francez "équinoxe", care, la randul lui, provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" — "egal" si "nox", "noctis" — "noapte".

AGERPRES