CCR va dezbate miercuri sesizarea depusa de presedintele Klaus Iohannis referitoare la legea privind Statutul functionarilor publici, care prevede ca functionarii publici sa nu mai fie suspendati din functie in cazul in care sunt trimisi in judecata pentru infractiuni, potrivit unor surse.
Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a sesizat CCR in legatura cu Legea privind statutul functionarilor publici, care prevede ca functionarii publici sa nu mai fie suspendati din functie in cazul in care sunt trimisi in judecata pentru infractiuni.
Seful statului argumenteaza ca actul normativ diminueaza standardele de integritate si afecteaza incredere cetatenilor in institutii.
„Legea supusa controlului de constitutionalitate - determina diminuarea standardelor de integritate cu privire la exercitarea unei functii publice si afecteaza profund increderea cetatenilor in institutii. Aceste standarde se constituie intr-un element component al statului de drept si al democratiei constitutionale, valori supreme in cadrul unei societati democratice”, se arata in sesizarea inaintata CCR de presedintele Romaniei.
„Acest lucru este valabil in toate cazurile exemplificate, unde valorile protejate sunt integritatea si prestigiul functiei publice, iar obiectivele unui stat de drept sunt cele de a asigura cetatenilor servicii publice de calitate si de a crea premisele pentru increderea cetatenilor in institutiile si autoritatile publice. De aceea, apreciem ca instituirea unui astfel de privilegiu pentru functionarii publici in cadrul Legii nr. 188/1999 nu este unul justificat obiectiv si rational”, argumenteaza seful statului.
Un alt motiv invocat de presedinte este ca se incalca indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin persoanelor carora le sunt incredintate functii publice.
„O prevedere care elimina sanctiunea suspendarii raportului de serviciu al unui functionar public trimis in judecata pentru infractiuni de o anumita gravitate este de natura sa aduca atingere standardelor etice si profesionale necesare pentru persoanele investite cu autoritate a statului”, se arata in sesizarea sefului statului.
In ceea ce priveste introducerea posibilitatii de delegare a competentei de organizare a concursului pentru ocuparea functiilor publice prin ordin al Presedintelui ANFP, seful statului reclama ca „prin solutia legislativa se ajunge la situatia ca un aspect esential care vizeaza raportul de serviciu, reglementat de legea organica, sa fie delegat printr-un act administrativ”.
Potrivit actului normativ, functionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei functii publice vacante de nivel inferior, chiar si atunci cand functia vacanta de nivel inferior este o functie publica de executie si nu corespunde studiilor si/sau vechimii in specialitatea functionarului public de conducere. In acest caz, functia publica de executie de nivel inferior va fi transformata intr-o functie publica corespunzatoare, daca transformarea nu afecteaza structura organizatorica aprobata.
„In comparatie cu persoanele care indeplinesc conditiile de studii si vechime pentru ocuparea functiei publice vacante, acordarea prioritatii la ocuparea respectivei functii unui functionar public de conducere, chiar in situatia in care acesta nu indeplineste conditiile de studii si vechime, reprezinta un privilegiu nejustificat rational si obiectiv”, argumenteaza Klaus Iohannis.
Curtea Constitutionala dezbate miercuri sesizarile PNL si USR legate de modul in care a fost infiintata Comisia speciala pentru Legile Justitiei, condusa de Florin Iordache, cea care a trimis pana acum spre plenul Camerei Deputatilor patru modificari ale legilor Justitiei.
La finalul lunii noiembrie, presedintele PNL Ludovic Orban anunta ca formatiunea sa va ataca la CCR modificarile aduse Regulamentului Comisiei speciale pentru legile justitiei, prin care se instituie posibilitatea ca acest for sa poata modifica si completa toate actele normative cu incidenta asupra justitiei.
In luna noiembrie, Parlamentul a adoptat o Hotarare prin care modifica Hotararea initiala privind infiintarea Comisiei speciale pentru legile justitiei, la cererea presedintelui acestui for, Florin Iordache.
Astfel, Florin Iordache a propus modificarea Hotararii Parlamentului prin care s-a infiintat Comisia si includerea urmatorului articol: „examinarea, modificarea si completarea, dupa caz, a tuturor actelor normative cu incidenta asupra justitiei, in vederea reformarii sistemului judiciar, aflate in procedura parlamentara, precum si a celor ce urmeaza a intra in procedura parlamentara pe toata perioada desfasurarii activitatii Comisiei si care vor fi transmise acesteia”.
Iordache si-a argumentat solicitarea invocand „importanta modificarilor care tin de structura sistemului legislativ in domeniul justitiei, printre acestea numarandu-se Inspectia Judiciara si Directia pentru investigarea infractiunilor savarsite de judecatori si procurori”.
O sesizare similara cu cea a PNL a fost depusa si de Uniunea Salvati Romania. "Sesizarea USR arata ca PSD-ALDE a acordat comisiei speciale atributii ilegale, care potrivit Regulamentului celor doua Camere revin Comisiilor juridice permanente, pentru a scurta la maxim timpul de dezbatere si de adoptare a modificarilor legilor Justitiei", anuntaUSR.
Comisia speciala pentru Legile Justitiei a trimis spre vot in plen, pana acum, Legea care modifica legea de functionare a ANI, modificarea Legii 303/2004 privind Statutul magistratilor, modificare a legilor nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si 317/2004 privind CSM.