Tatyana Chernigovskaya este doctor in biologie si filologie, sefa a Laboratorului de Studii Cognitive al Universitatii de Stat din St. Petersburg. Prelegerile sale sunt foarte utile si interesante, intrucat se refera la creierul uman, constient, inconstient, psihic, inteligenta artificiala si gandire. De aceea, in cadrul acestora, studentii au putut auzi niste afirmatii de-a dreptul senzationale despre tainele si surprizele creierului. Iata cateva dintre ele, care sunt greu de crezut.

1. Creierul este un lucru atat de maret si tainic, pe care noi indraznim sa-l numim „creierul nostru”. Desi nu avem absolut niciun motiv sa spunem asa: cine si cui apartine este ceva discutabil.

2. Creierul ia o decizie cu 30 de secunde inainte ca omul sa constientizeze aceasta decizie. Pentru activitatea creierului, 30 de secunde inseamna foarte mult. Deci cine intr-un final decide: omul sau creierul?

3. Inca un gand destul de infricosator – cine de fapt este stapanul casei? Din toate astea: genomul, tipul psihosomatic, receptorii s.a. As vrea sa aflu cine e acea fiinta care ia deciziile? Despre subconstient in general nimeni nimic nu stie, mai bine sa incheiem subiectul.

4. Trebuie sa avem o atitudine mai serioasa fata de creier, deoarece el nu ne minte niciodata. Sa luam ca exemplu halucinatiile. Este imposibil sa-l convingi, pe omul care le vede, ca ele nu exista. Pentru el, halucinatiile sunt la fel de reale ca pentru mine acest pahar de apa de pe masa. Creierul il pacaleste oferindu-i informatia senzoriala ca halucinatia este reala. Atunci ce motive avem noi sa credem ca ceea ce se intampla acum este real si nu e o intreaga halucinatie?

5. Orice te-ar macina in interior, trebuie sa impartasesti cuiva. Pentru asta exista preoti, prieteni si psihoterapeuti. O aschie, daca n-o scoti la timp, provoaca infectie.

6. Oamenii trebuie sa munceasca cu capul, asta salveaza creierul. Cu cat mai mult creierul este implicat, cu atat mai bine el se pastreaza.
7. O descoperire nu poate fi programata. Doar ca exista o precizare fundamentala: ea vine la mintile pregatite. De exemplu, tabelul lui Mendeleev nu l-a visat bucatareasa lui. El a lucrat mult la el, creierul a continuat sa gandeasca pana ideea i-a venit in somn.

8. Multi considera ca, de exemplu, un bucatar este mai putin inteligent decat un dirijor. Desi nu este asa: un bucatar genial e cu mult mai presus decat toti dirijorii, va spun asta ca o gurmanda. Sa compari aceste doua profesii este ca si cum ai compara ceva acru cu ceva patrat – intrebarea nu este corecta. Fiecare este bun la locul lui.

9. Eu intotdeauna ii sperii pe toti, ca in timpul apropiat intelectul artificial se va simti ca o individualitate. Pana atunci el va avea planurile, motivele, scopurile sale si, credeti-ma, noi n-o sa fim capabili sa le intelegem.

10. Faptul ca creierul se afla in craniul nostru, nu ne da dreptul sa-l numim „al meu”. El este in mod incomparabil mult mai puternic decat tine.

11. Pentru existenta geniilor noi platim un pret enorm. Dereglarile nervoase si psihice ies pe primul loc in lume printre alte boli, ele incep sa intreaca dupa cantitate, numarul maladiilor oncologice si cardiovasculare.

12. Noi ne nastem cu un computer foarte puternic in cap. Doar ca trebuie sa mai instalam niste programe in el.
13. Creierul nu este o simpla retea neurala, el este o retea de retele din retele. In creier sunt 5,5 petabyte de informatii, ceea ce constituie 3 milioane de ore de video, pe care le poti vizualiza continuu timp de 3 sute de ani.

14. Creierul nu traieste ca si capul profesorului Dowell – pe farfurie. El are corp – urechi, maini, picioare, piele, de aceea el simte gustul rujului, tine minte ce inseamna sa ai mancarimi la picior. Corpul este o parte indispensabila a sa. Computerul nu are un astfel de corp.

15. Capacitatea de a obtine o educatie de calitate poate deveni un privilegiu pentru elita, accesibila doar celor initiati. Sa ne amintim de romanul „Numele trandafirului” de Umberto Eco in care se propune ca in Biblioteca sa fie primiti doar cei care pot si sunt gata sa asiste la lectii complicate. Va avea loc delimitarea celor care pot citi literatura dificila de cei care citesc titluri in internet. Si aceasta diferentiere va fi tot mai evidenta.