News Flash:

Ziua Portilor Deschise in porturile fluviale

14 August 2016
157 Vizualizari | 0 Comentarii
nava militara rusa
Statul Major al Fortelor Navale (SMFN) organizeaza, duminica, Ziua Portilor Deschise in porturile fluviale Braila si Tulcea, eveniment ce precede Ziua Marinei Romane, sarbatoare nationala celebrata fara intrerupere de 114 ani.


Potrivit unui comunicat de presa al SMFN, Marina Militara in colaborare cu administratiile locale si Autoritatea Navala Romana organizeaza in porturile Braila si Tulcea, pana la ora 14,00, ateliere interactive, expozitie de tehnica si armament, concerte de fanfara si spectacole in aer liber, concursuri cu tematica maritima si tururi pentru vizitarea navelor militare fluviale.


La Braila, navele militare fluviale vor fi acostate in zona esplanadei Dunarii, pana la ora 13,00, iar la Tulcea, vizitatorii sunt asteptati in Portul Militar de la ora 10,00 la 14,00.


Tot duminica, in garnizoanele de marina au fost programate ceremonii militare si religioase cu depuneri de coroane de flori, in memoria eroilor marinari, in Municipiul Constanta, la Monumentul Crucea Marinarilor si la Mangalia, la Monumentul Marinarului Erou, iar in orasele Cernavoda si Bicaz vor fi lansate pe apa traditionalele ancore de flori si vor fi expozitii de pictura cu tematica marina si jocuri.


*** Sarbatorita in mod traditional pe 15 august, Ziua Marinei Romane, ce corespunde cu praznicul Adormirii Maicii Domnului, este celebrata incepand din anul 2009 ca sarbatoare nationala, civila si militara, fiind marcata de autoritatile publice si celelalte institutii ale statului prin organizarea programelor specifice si manifestarilor cu caracter evocator.


Organizata pentru prima data, in mod oficial, pe 15 august 1902, la Constanta, Ziua Marinei Romane a fost conceputa ca o serbare nationala, oficiata chiar de Praznicul Sfintei Maria, atragand atentia in mod deosebit, la vremea respectiva, prin programul atractiv si deopotriva pitoresc, potrivit unui documentar arhivistic realizat de cercetatorii Muzeului Marinei Romane.


Ziua Marinei a constituit intotdeauna un spectacol iesit din comun, atat prin momentele sobre, precum ceremonialul militar al intampinarii oficialitatilor, arborarea pavilionului si a marelui pavoaz, in acordurile Imnului National si pe fundalul celor 21 salve de salut, serviciul religios, parada navala si aviatica, defilarea Garzii de onoare, cat si prin elementele pitoresti, specifice vietii si traditiilor marinaresti.


Competitiile, jocurile si surprizele marinarilor, regizate si puse in scena pe apa si pe uscat, spre deliciul spectatorilor, au fost nelipsite din programele alcatuite din timp de organizatori, pentru a da farmec si culoare unei sarbatori care este, deopotriva, a Marinei, a oraselor-porturi si a tarii.


In urma cu peste un secol, printr-o adresa din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constantei, din dorinta de a atrage turisti, se adresa primarilor ''comunelor urbane resedinte de judet din toata tara'', atentionandu-i asupra semnificatiei Zilei Marinei.


Desi in Marina Militara aceasta zi a fost serbata cu siguranta si inainte de 1902, in documentele de arhiva vorbindu-se de un precedent, anul 1902 ramane ca data certa a consacrarii publice a Zilei Marinei ca sarbatoare a marinarilor si a orasului Constanta.


Presa de epoca a consemnat ca, la 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcata la bordul crucisatorului ''Elisabeta'' printr-un Te-Deum la care a luat parte ministrul de razboi, Dimitrie A. Sturdza, urmat, seara, de un banchet si serbarea marinareasca propriu-zisa, data in folosul Palatului Invalizilor.


In anul 1912, serbarea nautica a fost organizata sub Inaltul Patronaj al Reginei Elisabeta, initiativa organizarii apartinand Societatii ''Regina Elisabeta'' a Marinarilor Civili din Constanta. In programul intrecerilor marinaresti au aparut probe precum "Care-i mai tare" (trasul la parama din barci), curse in saci, respectiv curse de alergari doi cate doi, legati de picior, lupta pe scondri. Acestea se continuau in noapte cu jocurile de proiectoare de pe nave, coruri, fantani luminoase, serenade in barci, dans.


La 15 august 1918, la Chilia Veche s-au organizat serbari nautice in folosul orfanilor de razboi. Acestea au constat in concursuri de barci de monitoare cu opt rame, barci de baraj, barci de vedete, lotci pescaresti, barci de slepuri si godile. In partea a doua, au avut loc jocuri marinaresti la uscat si gimnastica. In partea a treia s-au desfasurat curse de inot si sarituri in apa, catargul orizontal cu purcel, goana si vanatoarea de rate, explozia unei torpile si scafandru.


In anul 1924, semnalul inceperii serbarilor marii a constat in trei lovituri de tun, urmate de curse de barci militare si de lotci de pescari cu cate trei, doua si o rama, salturi in apa, polo, exercitii de scufundare, curse de dandy, exercitii de trapez, curse de barci fara rame, curse de inot, tobogan, vanatoare de rate si explozii de mine marine, dupa care, pe bordul bricului ''Mircea'', amiralul Vasile Scodrea a impartit premiile.


La 15 august 1928, in prezenta membrilor Casei Regale, cu prilejul festivitatilor ocazionate de serbarea patronului Marinei Romane, au fost botezate cele patru hidroavioane ''Savoia'', sosite la Constanta cu cateva zile inainte, yahtul "Isprava" al Principesei Ileana si cuterul "Domnita Ileana" al Yacht Clubului Regal Roman. Concursurile nautice si de natatie au fost recompensate oferindu-se cupele ''Principele Nicolae'', ''Regina Maria'' si ''Principesa Ileana''. La aceste competitii au fost adaugate probe precum regate, sarituri de la trambulina, inot, jocuri si surprize marinaresti.


In anul 1933, intre concursurile specifice Zilei Marinei au figurat cursa de barci cu opt rame, stafeta inot, curse de baleniere, curse de care romane, alergari cu barci fara rame, curse de lotci, cursa inotatorilor de fond, tragerea cu parama intre doua barci, sarituri de pe platforma, curse de barci cu ofiteri. Dupa ora 18,00, au urmat alte surprize, jocuri pe gabara, scondru cu purcei, goana dupa rate, torpile submarine, lupta cu prajina si explozia unei mine.


La 15 august 1937, Federatia Romana de Sporturi Nautice a organizat prima caravana nautica din tara, sub numele ''Caravana Marele Voievod Mihai'', la care au luat parte toate asociatiile sportive nautice civile si militare din tara. Caravana a plecat din Giurgiu in 5 iulie si a ajuns, dupa 12 etape, la Constanta, dupa ce a trecut prin Oltenita, Turtucaia, Silistra, Rasova, Braila, Macin, Galati si Tulcea. Ziua Marinei a primit toate onorurile si la Calarasi, Cetatea, Corabia, Craiova, Galati, Harsova, Ismail, Oradea, Orsova, Sulina si Timisoara.


Un an mai tarziu, din cauza doliului national pricinuit de moartea, in ziua de 18 iulie, a Reginei Maria a Romaniei, traditionalele serbari de Ziua Marinei au fost amanate pentru data de 8 septembrie — Nasterea Maicii Domnului.


In anul 1945, la sarbatoarea marinarilor romani au participat membrii Comisiei Aliate de Control, atat la deschiderea expozitiei Marinei, in localul Subsecretariatului de Stat al Marinei, din Bucuresti, cat si pe Lacul Herastrau, acolo unde, dupa oficierea unei slujbe religioase, au fost arborate drapelele Romaniei si Natiunilor Unite si s-a dat startul serbarilor nautice.


Intre anii 1949-1953, ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei URSS (ultima duminica din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificatie din cauza intentiei conducerii Ministerului Apararii Nationale de a schimba data acestei traditionale sarbatori nationale.


Din anul 1954, cand Ziua Fortelor Maritime Militare s-a serbat, conform Decretului Prezidiului Marii Adunari Nationale nr. 309 din 29 august 1953, in prima duminica din luna august, programul Zilei Marinei a fost politizat si adaptat noii ideologii, promovata intens si in randurile ostirii. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prima data, in Republica Populara Romana, Ziua Fortelor Maritime Militare. Se desfasurau concursuri sportive de barci, inot, stafeta combinata. Un deosebit punct de atractie il constituiau jocurile marinaresti, concentrate in jurul bazei sportive amenajate pe o nava. Din apa marii aparea Neptun cu casca si trident aurit si deschidea jocurile: luarea purcelului de pe scondru, concurs de tras la parama cu barcile, vanatoarea ratelor, biciclete pe apa, scafandri, nunta si piratii.


In anul 1959, zeci de barci si salupe, reprezentand diferite aspecte din activitatea marinarilor, muncitorilor portuari si pescarilor, au trecut prin fata navei-comandant. O salupa militara a remorcat un desant maritim: o pluta pneumatica cu mitraliera, apoi un intreg detasament de marinari inarmati, incinsi cu plute de salvare. In urma lor, un ponton a purtat corul si orchestra echipei artistice ostasesti ''Albatrosul''.


Dupa 1960, manifestarile au dobandit accente propagandistice, in detrimentul incarcaturii spirituale ortodoxe. Acestea includeau conferinte despre semnificatia Zilei Marinei, sustinute de ofiteri si propagandisti in intreprinderi si in garnizoanele de marina, inmanarea de catre delegatiile de marinari a unor machete de nave, in adunari festive organizate la casele pionierilor, adunari publice si intalniri ale marinarilor cu pionieri si utemisti fruntasi in productie, organizarea de vizite la bordul navelor-scoala ''Mircea'' si ''Libertatea'' si iesiri pe mare cu acestea. In cadrul ceremonialelor organizate cu prilejul Zilei Marinei, secretari ai organelor centrale de tineret inmanau "Steagul Rosu" al CC al UTM, ulterior "Drapelul de Onoare" al CC al UTC si diplome de onoare organizatiilor si tinerilor marinari fruntasi in pregatirea de lupta si politica.


Odata cu ingerinta organelor politice in orchestrarea acestor manifestari, semnificatia crestina a sarbatorii marinarilor romani a fost substituita cu cea mitologica. Astfel, participarea zeului Neptun in calitate de patron al intrecerilor si jocurilor marinaresti a devenit o constanta a programelor in prima parte a serbarilor traditionale, pana in prezent.


Din anul 1970, la Constanta, au fost organizate, timp de doua saptamani, ''Serbarile Marii'', care culminau cu Ziua Marinei. Programul s-a diversificat si au aparut probe ca desantul infanteristilor marini, turnirul barcilor, stafeta nautica, parada ambarcatiunilor alegorice, salturile din elicopter, schi nautic, platforme alegorice cu scene din pregatirea pe specialitati a marinarilor, acrobatii aeriene, platforme cu aparate si numere de gimnastica, desenarea pe suprafata marii de catre grupuri de inotatori a initialelor partidului si tarii (PCR, RSR) sau ale unor cifre aniversare ale unor evenimente politice.


In 1990, odata cu revenirea la traditie, prin celebrarea Zilei Marinei Romane de sarbatoarea religioasa a Sfintei Marii — Praznicul Adormirii Maicii Domnului, organizatorii, atat la Constanta, cat si in celelalte orase-port maritime si fluviale, au inclus in programele festivitatilor atat elementele traditionale, cat si probe noi, in pas cu specificul local si preferintele publicului contemporan.


Ziua Marinei Romane a fost instituita ca sarbatoare civila si militara prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, fiind marcata de autoritatile publice si celelalte institutii ale statului prin organizarea manifestarilor cu caracter evocator, in spiritul traditiilor poporului roman, precum si prin ceremonii militare si religioase organizate de Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor.


AGERPRES
Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1229 (s) | 24 queries | Mysql time :0.014884 (s)

loading...