Municipiul Iasi

Municipiul Iasi este resedinta judetului Iasi si principalul centru urban din nord-estul Romaniei. Iasi a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele doua capitale ale Principatelor Unite între 1859 si 1862 si capitala Romaniei între 1916-1918.

Conform datelor recensamantului din anul 2002, orasul Iasi numara 320.888 de locuitori si era astfel al doilea oras ca marime din Romania. Zona Metropolitana Iasi, care include 13 localitati învecinate, avea o populatie de aproximativ 400.000 locuitori.

Orasul Iasi este centrul cultural, economic si academic al Moldovei. Aici functioneaza Universitatea Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai prestigioase institutii academice din Romania, precum si alte patru universitati publice – Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad, Universitatea Tehnica Gh. Asachi si Universitatea de Arte G. Enescu, si trei particulare – Universitatea P. Andrei din Iasi, Universitatea M. Kogalniceanu si Universitatea Stefan Lupascu.

 

Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Inaugurata la 26 octombrie 1860, Universitatea din Iasi este prima institutie de invatamant superior din Romania, poarta numele Domnitorului caruia i se datoreaza infiintarea: Alexandru Ioan Cuza. Universitatea continua traditia vechii Academii Domnesti, infiintata de Vasile Lupu in 1642 si Academia Mihaileana, infiintata de domnitorul Mihail Sturza in 1834.

 

Teatrul National "Vasile Alecsandri"

Cladirea actuala a Teatrului National Vasile Alecsandri a fost construita intre anii 1894-1896 dupa proiectul arhitectilor vienezi Fellner si Helmer, renumiti in epoca, si a arhitectului roman Coschitz. Primul spectacol in actuala cladire a fost Fantana Blanduziei de Vasile Alecsandri. Inaugurarea Teatrului a avut loc in perioada 1-3 decembrie 1896.

 

Palatul Culturii

Palatului Culturii in forma sa actuala dateaza din anii 1906-1925, fiind inaugurat in 1926 de catre regele Ferdinand. Palatul a fost construit pe vechiul amplasament a Curtilor Domnesti a caror atestare documentara dateaza din 1434.

 

Manastirea Sfintii Trei Ierarhi

Ctitorul acestui monument singular, construit intre anii 1637-1639, este credinciosul domn al Moldovei Vasile Lupu, una din figurile cele mai importante ale istoriei romane, aparator recunoscut al Bisericii Ortodoxe.

 

Sinagoga Mare- construita în 1671, situata pe Strada Sinagogilor la nr. 1

 

Orasul Iasi in trecut a fost imortalizat într-un numar impresionant de gravuri si, de asemenea, în scrierile unor inspirati calatori straini, astfel încat, în 1647, neobositul Bandini l-a comparat cu o "noua Roma".

 

Din punct de vedere geografic, orasul este situat în nord-estul Romaniei, la 47010'24" latitudine nordica si 25015'3" longitudine estica, pe raul Bahlui, la o distanta de 15 km de raul Prut, în centrul provinciei Moldova, care se întinde de la muntii Carpati pana la raul Nistru – rau aflat pana nu demult la confluenta unor importante trasee comerciale.

Clima nord-continentala, cu ierni geroase si temperaturi ce scad sub minus 18 grade Celsius si veri toride, cu temperaturi de peste 35 grade Celsius, a contribuit la aparitia unui nou tip de ecosistem.

În preistorie, pe teritoriul actualului judet Iasi, înflorea binecunoscuta cultura Cucuteni, una dintre cele mai vechi si mai importante din tara.

 

Atestarea documentara a fost într-un act de la Alexandru cel Bun si pe o piatra, datata 1396, aflata în prezent în incinta Bisericii Armene. Orasul a cunoscut o intensa dezvoltare, în special dupa cea de-a doua jumatate a secolului al XVI-lea, moment în care a devenit capitala Moldovei.

In secolul al XVI-lea, atunci cand a devenit capitala unui principat de trei ori mai mare decat cel al Belgiei, orasul Iasi era mic în comparatie cu cel din ziua de azi. Desi a fost adeseori mistuit de flacari si de ciuma, Iasul, aflat în apropierea Poloniei, a fost puternic influentat de principiile Revolutiei franceze.

Trebuie subliniata efervescenta presei iesene, inaugurata în 1829 de catre Gheorghe Asachi cu Albina Romaneasca, continuata cu Alauta Romaneasca si cu Dacia Literara, prima noastra revista literara, editata de Mihail Kogalniceanu din 1840, cu Propasirea, Romania Literara a lui Vasile Alecsandri etc.

 

La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, desi vizibil afectat, orasul parea a fi, pentru multi dintre locuitori, un "poem al claselor", un punct de reper. Avea atunci 50.000 de locuitori. Astazi, dupa 50 de ani, orasul are aproximativ 400.000 locuitori.

BUNA ZIUA IASI

 

www.bzi.ro

 

Mult mai limpede. Informatii locale regionale si nationale.

 

Editia print

 

Cotidianul BUNA ZIUA IASI a fost infiintat in mai 1998, sub titlul de ZIUA de Iasi, ca franciza a cotidianului ZIUA din Bucuresti. De la aparitia sa pe piata, cotidianul a devenit in scurt timp o alternativa importanta pentru cititorii de presa, la vremea respectiva pe piata locala a presei scrise activand mai multe cotidiane, aflate intr-o concurenta acerba. Intr-o perioada relativ scurta de timp, actualul cotidian BUNA ZIUA IASI s-a impus ca lider al presei de investigatii jurnalistice, publicand numeroase dezvaluiri care, ulterior, au stat la baza unor anchete ale institutiilor statului.

In luna mai 2008, echipa redactionala a decis modificarea titlului ziarului in BUNA ZIUA IASI, renuntandu-se la franciza ZIUA. Din acest moment, BUNA ZIUA IASI si-a schimbat structura editiei print, fiind incluse pagini de eveniment national – international, magazin si pagini tematice: Sanatate, Auto si Turism, pe langa cele sase pagini de eveniment local – administratie – politica, social, economic, actualitate si expres.

Colectivul redactional este format dintr-un nucleu de redactori cu experienta, specializati pe principalele domenii de activitate – eveniment, sanatate, economic, sport, politic. Grupul de reporteri este format din tineri absolventi ai universitatilor iesene sau studenti in anii terminali la universitatile iesene.

 

Unele dintre cele mai interesante articole de presa sunt:

 

Afacerea Transformatorul – Caz de coruptie la nivel inalt - jurnalistii de la BUNA ZIUA IASI au dezvaluit modul in care deputatul Relu Fenechiu a devalizat Electrica Moldova SA, in prezent ancheta penala aflandu-se la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (www.bzi.ro)

 

Famiglia Gheorghita - dezvaluiri despre familia procurorului Corneliu Marian Gheorghita - scandalul in care a fost implicat procurorul Corneliu Marian Gheorghita de la Serviciul Teritorial Iasi al DNA si fiul sau, avocat in Baroul Iasi (www.bzi.ro)

 

Cazul Ungureanu - implicarea jurnalistilor de la BUNA ZIUA IASI a determinat rezolvarea unei grave probleme de sanatate a unui iesean (www.bzi.ro)

 

Arestarea prefectului Prisecaru - dezvaluirile jurnalistilor de la BUNA ZIUA IASI au stat la baza anchetei in care a fost arestat fostul prefect de Iasi, Radu Prisacaru (www.bzi.ro)

 

Interviu cu IPS Teofan, mitropolitul Moldovei si Bucovinei - la scurt timp dupa inscaunare, IPS Teofan, mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a acordat primul interviu pentru presa din Romania jurnalistilor de la BUNA ZIUA IASI (www.bzi.ro)

 

Cazul Terom - devalizarea societatii comerciale Terom SA din Iasi a fost prezentata de jurnalistii BUNA ZIUA IASI in exclusivitate, ca urmare a unei anchete de presa, care a stat la baza anchetei penale in care au fost implicati membrii din conducerea firmei (www.bzi.ro)

Cazul Sahleanu - la 5 ani de la asasinarea liderului de sindicat Virgil Sahleanu, o ancheta jurnalistica a reporterilor BUNA ZIUA IASi a adus noi elemente in acest scandal (www.bzi.ro)

 

 

Editia on-line – www.bzi.ro 

 

La trei ani de la lansarea editiei print a cotidianului, acesta a infiintat si o editie on-line, inscrisa pe contorul de monitorizare Trafic.ro in iunie 2001. In numai cateva luni calendaristice, editia on-line a ocupat primul loc din punct de vedere al traficului dintre toate editiile locale ale cotidianului ZIUA, cele din Cluj, Constanta si Timisoara. Pe site, BUNA ZIUA IASI ofera un plus de informatii fata de ziarul pe hartie, un element deosebit de important fiind stirile in timp real, completate de imaginile video de la evenimente.

 

Un element important al editiei on-line este segmentul audio, Radio BZI, ce are program non-stop.

 

Totodata, a fost infiintata si o emisiune video, postata tot pe site-ul www.bzi.ro.