CCR va lua marti o decizei in cazul exceptiei de neconstitutionalitate ridicata in luna ianuarie de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, care nu ii permite liderului PSD Liviu Dragnea sa fie membru al Guvernului din cauza condamnarii definitive cu suspendare.

„Cauza a fost amanata. Am dat termen pe 21 martie. Nu am reusit sa ajungem la o solutie. Am simtit nevoia sa aprofundam mai bine cauza si sa analizam cea mai buna dintre variantele care s-au discutat astazi, care sunt mai multe”, a precizat presedintele CCR, Valer Dorneanu, in data de 7 martie.

El a spus ca nu au existat presiuni politice nici in aceasta speta, nici in altele si ca s-au evocat mai multe variante de decizie, „intr-un fel, in altul”.

„Propria practica a CCR se va gasi in solutia finala. Bineinteles ca am pornit si de la practica noastra, si de la CEDO si am avut un material documentar de la foarte multe tari din Europa cu privire la modul cum reglementeaza aceasta problema si am avut si literatura juridica si de toate”, a mai spus Dorneanu.

CCR va decide, asadar, marti exceptia de neconstitutionalitate ridicata in luna ianuarie de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, care nu ii permite liderului PSD Liviu Dragnea sa fie membru al Guvernului din cauza condamnarii definitive cu suspendare.

Dragnea a declarat, in repetate randuri, ca aceasta lege este una „profund neconstitutionala”. De asemenea, liderul PSD a subliniat ca nu a solicitat functia de premier pentru sine, desi i s-ar fi cuvenit, din cauza acestei legi, el folosind un termen destul de controversat la acel moment, respectiv „deocamdata”.

Avocatul Poporului a atacat, pe 5 ianuarie, la CCR legea care nu ii permite lui Liviu Dragnea sa fie membru al Guvernului.

Avocatul Poporului sustine ca in efectuarea analizei de neconstitutionalitate s-a constatat "lipsa de coerenta legislativa in stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective si general valabile pentru ocuparea functiilor apartinand celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale, aspect de natura sa aduca atingere principiului echilibrului puterilor in stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si prevederilor art. 16 alin. (3) din Constitutie referitoare la ocuparea functiilor si demnitatilor publice ”in conditiile legii”;

Astfel, institutia sustine ca in legislatia interna exista diferente de tratament juridic in ceea ce priveste conditiile de ocupare a demnitatilor din cadrul puterii executive.

"Pentru indepartarea viciului de neconstitutionalitate si pentru a da expresie principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, asigurand deplina efectivitate a textului constitutional, legiuitorul, in cadrul marjei sale de apreciere, va trebui sa reexamineze dispozitiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 in sensul identificarii unui raport de proportionalitate intre conditiile ocuparii unei functii publice si scopul urmarit prin solutia legislativa si anume exercitarea functiei de membru al Guvernului de catre o persoana desemnata sa puna in aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament", explica Avocatul Poporului.

Institutia a avut in vedere si lipsa de previzibilitate a sintagmei ”nu au suferit condamnari penale” din cuprinsul legii.

"Cu referire la principiul previzibilitatii, in jurisprudenta sa (Decizia nr. 489/2016), Curtea Constitutionala a retinut ca, ”potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, in cadrul solutiilor legislative adoptate trebuie sa se realizeze o configurare explicita a conceptelor si notiunilor folosite in noua reglementare, care au un alt inteles decat cel comun, pentru a se asigura astfel intelegerea lor corecta si a se evita interpretarile gresite (art. 25), iar, "daca o notiune sau un termen nu este consacrat" sau poate avea intelesuri diferite, semnificatia acestuia in context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, in cadrul dispozitiilor generale sau intr-o anexa destinata lexicului respectiv si devine obligatorie pentru actele normative din aceeasi materie. Chiar prin raportare la prevederile Codului penal referitoare la pedepsele complementare, sintagma ”nu au suferit condamnari penale” poate suporta interpretari diferite (in sensul de a stabili daca prevederea legala criticata se aplica pentru orice condamnare penala sau doar pentru cele in care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca prin care s-a dispus ca pedeapsa complementara interzicerea dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, prevazuta de art. 66 lit. b) din Codul penal", mai explica institutia.

Un alt aspect avut expus de Avocatul Poporului se refera la lipsa unui tratament juridic diferentiat intre "persoanele condamnate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pe de o parte, si persoanele condamnate pentru infractiuni savarsite din culpa, pe de alta parte, aspect ce atrage incalcarea art. 16 alin. (1) si art. 53 din Constitutie, precum si a art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventie, art. 2 pct. 1 si art. 21 pct. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum si art. 25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice".