Compunerea unui baietel despre mama sa. Tatal a ras cu lacrimi si l-a rugat sa nu-l descrie si pe el! Sinceritate, naivitate, dragoste, emotie, ironie, umor involuntar… toate adunate in compunerea unui baietel de sapte ani, despre mama sa.

”Se poate spune ca mama mea este slaba, cel putin asta le spune ea tuturor. Are niste picioare foarte lungi, dar doctorul i-a zis ca are platfus. Capul mamei este la fel, mare. Mai mare decat al meu. Dar asta pentru ca mama mea este desteapta. Ochii ei sunt gri-verzui, genel si pleoapele ei sunt mereu fardate.

Sprancenele mamei sunt in fiecare zi diferite, pur si simplu si le deseneaza. Nasul ei este un pic incovoiat, spune ca din cauza ca a cazut de pe bicicleta in copilarie. Buzele ei sunt mari, dar, la fel, sunt mereu diferite. Mama are foarte multe rujuri, cand pleaca de acasa, ea intotdeauna isi vopseste buzele. Acasa nu se intampla asta intotdeauna.

Dintii mamei sunt drepti si aproape albi. Are un gat lung, lung de tot, la care isi pune diferite bijuterii. Este lata in umeri, dar lui tata ii place. Mainile mamei sunt frumoase, unghiile sunt mereu colorate. Ea merge destul de des la o tanti care ii schimba unghiile vechi cu altele noi.

La mine, ca si la mama, oasele sunt late, din cauza asta avem funduri mari. Ea asa imi spune.

Are picioare drepte, nu si le-a rupt niciodata, nu ca tata. Eu cred ca ea ar fi putut deveni un model. Dar e scunda, si de aceea nu a fost posibil.

P.S. Tata, vazand ce am scris a ras cu lacrimi, si m-a rugat sa nu-l descriu si pe el”.

sursa: 3dots.ro