Pana la 1918 teritoriul de azi al satului Bazosu Nou facea parte din domeniul familiei Ambrozy de Remetea Mare. Unul dintre membrii acesteia Ludovic (1868 – 1945) a devenit ambasadorul Austro-Ungariei in SUA. 

A profitat de situatie si a colaborat cu laboratorul Universitatii Harvard si a adus aici zeci de specii americane si chiar exotice. Intre anii 1909-1914 peisagistul german Franz von Engelhard de la gradina botanica din Dusseldorf a fost angajat de conte sa organizeze parcul dendrologic de la Bazosu Nou.

In acelasi timp incepe si constructia unui castel de toata frumusetea, cu zeci de camere si cu incalzire centrala si canalizare,cu apa adusa din canalul Bega. La inceputul primului razboi mondial constructia era terminata, inclusiv turnul castelului - singurul care a mai ramas pana azi. Parcul a ramas in stapanirea contelui Ambrozy inca multi ani dar acesta nu a m-ai dorit sa finalizeze si sa finiseze lucrarile. Mai apoi parcu la fost nationalizat.

Vazut si revazu in final parcul dendrologic are o suprafatade 60 hectare, fiind in completarea padurii initiale, dar are in plus 8000 de taxoni din cinci continente. A fost compus din parcul Mare, parcul American, Parcul piesagistic cu specii diverse, colectia de specii diverse si o serie de pepinere, toate existand si azi. 

Parcul dendrologic de la Bazosu Nou adaposteste cea mai bogata si mare colectie de stejari american si carya din Romania. Pana la destramarea Austro-Ungariei in 1918 parcul a fost proprietatea familiei Ambrozy care a construit acolo un castel, distrus in 1918. A ramas doar turnul fostului castel in picioare. Castelul a fost demolat in perioada anilor 1932- 1933 cand s-au purtat si discutii intre statul roman si contele Ambrozy pentru pastrarea parcului si castelului ca sanatoriu, dar tratativele au esuat as ca, castelul a disparut –a explicat prof. dr. Ioan Hategan si prof. dr. Marian Gaspar.