Anchetatorilor romani le revine sarcina sa stabileasca daca atentatul cu bomba dejucat de Ziua Nationala a Romaniei a reprezentat o "amenintare reala" sau a fost un "caz inventat piesa cu piesa", a declarat miercuri presedintele Comisiei pentru Securitate Nationala din cadrul Parlamentului ungar.

Zsolt Molnar se referea la cazul lui Beke Istvan Attila care, potrivit autoritatilor romane, voia sa realizeze un dispozitiv exploziv care sa poata fi acesat de la distanta si sa il amplaseze intr-un cos de gunoi din centrul municipiului Targu Secuiesc, aproape de traseul de deplasare al paradei militare de 1 decembrie, apoi sa se spuna ca localitatea "a fost atacata de teroristi".

Beke Istvan este acuzat de actiuni impotriva ordinii constitutionale si nerespectarea regimului materiilor explozive.

Comisia stie putine lucruri despre acest caz, a precizat Molnar, citat de MTI.

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism l-au prins pe Beke Istvan Attila, membru al formatiunii extremiste "Miscarea de Tineret 64 de Comitate" din Ungaria (HVIM), in urma unor perchezitii, iar acesta a fost pus sub acuzare pentru ca ar fi intentionat sa confectioneze un dispozitiv exploziv improvizat, pe care sa-l detoneze in public la manifestarile de Ziua Nationala organizate la Targu Secuiesc. Curtea de Apel Bucuresti a admis propunerea procurorilor si a dispus arestarea preventiva pentru 30 de zile a lui Beke Istvan.

Pe teritoriul Romaniei activeaza HVIM Transilvania, entitate care, prin structura ideologica si modelul actional respecta tiparul miscarii ungare, presedinte fiind din anul 2014 Szocs Zoltan. In prezent, HVIM activeaza in Romania pe raza judetelor Cluj, Covasna, Harghita si Mures.

Miscarea radicala, al carei nume se refera la numarul de comitate pe care le avea Ungaria Mare, inainte de Tratatul Trianon, a avertizat ca, din cauza "calomniilor absurde", se va adresa tribunalelor internationale, presei internationale si organizatiilor pentru drepturile omului.

Anchetatorii au gasit la perchezitiile din Covasna, la imobilul folosit de Beke Istvan Attila, sute de materii explozive, dispozive electronice care permiteau actionarea de la distanta, doua dispozitive militare de vedere pe timp de noapte, dar si un poligon de tragere, potrivit unor surse judiciare.

Beke Istvan Attila nu apucase sa asambleze materiile explozive si dispozitivele atunci cand au avut loc perchezitiile. Dispozitivul, daca ar fi fost asamblat, cu materiile explozive pe care le avea la dispozitie si cu actionare de la distanta, putea produce victime, au precizat surse din randul anchetatorilor.

Barbatul amenajase si un poligon de tragere, insa nu au fost gasite si arme de foc sau dintre cele pentru care este necesara autorizarea. De asemenea, au fost gasite la perchezitii si aproximativ 400 de articole pirotehnice.

Zsolt Molnar a apreciat miercuri ca Europa are nevoie de o unitate comuna in domeniul informatiilor secrete si luptei impotriva terorismului, in contextul in care nivelul actual al cooperarii intre agentiile care aplica legea si serviciile secrete este "inadecvat", relateaza MTI.

Este necesar ca Europa sa actioneze imediat, pentru a imbunatati semnificativ fluxul de informatii intre agentii, a declarat Molnar pentru presa in urma unei sedinte a Comisiei pe care o prezideaza.

In opinia sa, este "clar" ca Uniunea Europeana (UE) si cele mai multe dintre statele membre nu au legi adecvate in domeniul prevenirii atacurilor teroriste. Ungaria are nevoie, de asemenea, sa-si amendeze Codul Penal si sa aplice pedepse mai dure in domeniul terorismului cibernetic sau finantarii gruparilor teroriste, a apreciat el.

Ungaria a fost contactata de mai multe state europene din Occident in vederea trimiterii unor migranti inapoi, a spus el. In opinia sa, tara sa a demonstrat faptul ca Acordul "Dublin III a esuat si nu exista alte reglementari care sa-l inlocuiasca".

Intentia acestor state de a deporta migranti in Ungaria va determina Budapesta sa adopte o pozitie si mai dura pe aceasta tema, daca migrantii sunt distribuiti in acest fel in loc sa fie distribuiti prin cote generale. Astfel, tara sa "ar putea fi nevoita sa accepte zeci sau sute de mii de oameni", a denuntat el.

In ceea ce priveste acuzatii potrivit carora armata ungara a vandut mii de lansatoare de obuze si zeci de lansatoare de rachete unui magazin de vanatoare din tara, Molnar a subliniat ca Ministerul Apararii vinde armament prin licitatii publice legale. El a apreciat ca aceste arme vandute la butic nu au cum sa ajunga la organizatii teroriste. Mediafax.ro