Potentialul arheologic al Romaniei este cunoscut intr-un procent foarte mic, dar viitorul poate oferi surprize foarte mari, prin folosirea mijloacelor moderne de prospectie a terenului, cu sprijinul specialistilor din domenii conexe, sustine lectorul universitar dr. Dorel Micle de la Universitatea de vest Timisoara (UVT). 

''Romania nu are o harta a potentialului arheologic, nu a fost investigat terenul de pe intreaga suprafata a tarii. Cunoastem un maxim 5% din acest potential arheologic. Viitorul ne poate oferi surprize extraordinare in ceea ce priveste identificarea unor situri noi si valoroase'', a declarat sambata pentru AGERPRES arheologul Dorel Micle. 

Zeci de arheologi si de specialisti din domenii conexe au participat sambata la cea de-a IV-a editie a Simpozionului International organizat de Arheo Vest sub titlul ''Interdisciplinaritate in arheologie si istorie'', la Universitatea de Vest Timisoara (UVT). 

''Majoritatea participantilor la simpozion, care vin din tara, sunt si din domenii conexe, arheologi, geofizica, analize fizico-chimice, geologie, geografie, restaurari, in diverse alte domenii, pentru ca este un simpozion in care incercam sa adunam oameni cu inclinatii catre Arheologie. Ne pot ajuta extraordinar de mult, pentru ca astazi o cercetare moderna inseamna o colaborare intre arheologul specialist si specialistii din celelalte domenii, aducand un plus de valoare cercetarii arheologice in ansamblu'', explica Dorel Micle.

Potrivit acestuia, unul dintre cele mai bune exemple de colaborare interdisciplinara este cel dintre arheologi si geografi, in prospectiuni geofizice, ceea ce le-a permis arheologilor timisoreni sa identifice structuri antice in sol chiar inainte de a le vedea. 

''Cu ajutorul aparaturii noi a colegilor din alte discipline reusim sa identificam absolut orice fel de structura din sol si ne ajuta sa nu mai cautam haotic, ci stim exact unde sunt structurile, cum putem aborda sapaturile arheologice astfel incat sa economisim bani, timp, efort. In UVT exista un masterat de Arheologie interdisciplinara, unde avem profesori de la alte discipline care ne ajuta cu aparatura, cu expertiza lor, astfel incat am reusit sa facem echipe mixte si sa lucram extraordinar de bine pe santierul arheologic de la Unip, Dealul Cetatuica (judetul Timis), pe santierele de la Sannicolau Mare, Saliste sau in situri arheologice aflate in curs de investigare, fortificatii medievale sau de pamant din Epoca Bronzului au fost cartate, investigare geofizic, la Masloc, Alios, Herneacova si in diverse alte puncte. Sunt foarte multe situri arheologice investigate in felul acesta, nu costa foarte mult, ci ai nevoie de autorizatie de la Ministerul Culturii'', a detaliat arheologul Dorel Micle. 

Faza initiala a unei astfel de cercetari inteligente, folosind aparatura moderna, se reduce foarte mult ca durata, pana la o luna, maximum doua saptamani, presupunand extragerea de probe de teren pentru un sit arheologic, si tot atata timp pentru prelucrarea datelor in laborator. Daca datele prezinta interes, urmeaza sapatura propriu-zisa, care poate dura cativa ani. 

Intr-un astfel de concept, o echipa de arheologi de la UVT care a lucrat in vara anului 2015 in santierul-scoala de la situl arheologic Unip (langa Buzias) a facut noi descoperiri in adancurile Zurobarei, singura cetate dacica de campie, intre piesele scoase la lumina aflandu-se vestigii datate din prima si cea de-a doua Epoca a Fierului, o locuinta semi-ingropata si vase de ceramica.  AGERPRES.ro