Dacă Romania nu poate nicicum să intre în Europa cu infrastructura feroviară, intră Europa în Romania. Asta pare să indice decizia Comisiei Europene de a include ţara noastră pe harta magistralei de trenuri de mare viteză (TGV), noua politică unională propunandu-şi crearea unei reţele transeuropene unificate de transport, bazată pe nouă coridoare principale, printre care şi coridorul Rin-Dunăre.

Pentru realizarea acestui obiectiv, ce-i drept, nu tocmai apropiat (reţeaua de trenuri de mare viteză ar urma să fie realizată în mai mult de trei cincinale, adică pană în 2030), Comisia Europeană s-a arătat gata să umble le teşcherea: triplarea finanţării pentru infrastructura de transport şi alocarea, într-o primă fază (pentru perioada 2014-2020), a 26 de miliarde de euro.

Linia de mare viteză va trece prin ţara noastră pe ruta Nădlac - Arad - Timişoara - Deva - Sibiu - Braşov - Bucureşti şi se va opri la Constanţa. Cel puţin teoretic, aşadar, peste un deceniu şi ceva, trenurile romaneşti de călători nu vor mai fi întrecute de orice Trăbănţel cu un şofer mai aprig la drum şi nici marfarele de vreun biciclist plecat la pescuit, aşa cum se întamplă în momentul de faţă, cand viteza medie a trenurilor de pasageri este de 43 km/h, iar a celor de marfă de 21 km/h.

Rămane de văzut cum se va asorta TGV-ul cu mizeria principalei staţii feroviare timişorene şi dacă, măcar atunci cand Europa va intra, sub înfăţişarea trenului de mare viteză, în Gara de Nord, aceasta din urmă va intra, la randul ei, în Europa.