News Flash:

Traditii si obiceiuri in Banat de Anul Nou

31 Decembrie 2014
564 Vizualizari | 0 Comentarii
Banatenii sarbatoresc trecerea in Noul An intr-o atmosfera care incearca sa impace traditia crestina cu obiceiurile pagane, pline de mysticism. 

Colindul adevarat se perpetueaza in satele banatenilor, unde trecerea dintre ani este pregatita de uratori inca de la sarbatoarea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului, cand aduc in case crengute de pomi fructiferi si care vor inflori exact in ajunul Anului Nou, la timp pentru impodobirea sorcovei.

Inainte de lasarea serii, tancii se aduna in cete si, inarmati cu bice, clopotei si buhaiuri, colinda cu Plugusorul pe la casele oamenilor. Truda le este rasplatita de gazde cu nuci, mere si bani. Cand noaptea incepe sa puna stapanire peste sat, iar cainii se inraiesc de ger si foame, prichindeii dau navala in casele parintesti, adormind cu nasul lipit de sobele incinse.

Tot in ajunul Anului Nou, barbatii satelor banatene pornesc cu Capra pe ulite, mimand ca il bat zdravan pe cel care intruchipeaza raul de peste an, astfel incat cei care ar indrazni sa-i urmeze exemplul sa stie ce rusine ii asteapta. In credinta populara, omul imbracat in capra de Anul Nou ori de Craciun este simbolul diavolului care face lucruri neplacute. 

In seara de ajun de San' Vasile, flacaii si barbatii satului se intalnesc in fata bisericii, de unde se desprind in doua cete si pornesc cu uratul Plugului, nescapand de colindat niciuna dintre casele unde se afla fete de maritat. Ei sunt poftiti in casele gazdelor si primesc placinte, gogosi si vin. Dupa ce tot satul este strabatut, tinerii se aciuiaza in cate-o casa, unde babele gazdoaie le pecetluiesc viitorul prin descoperirea ursitei de sub farfuria intoarsa.

In ziua de Anul Nou, primii care deschid zorile Anului Nou sunt copiii care vin cu Sorcova si le fac gazdelor urari de sanatate si belsug, iar tinerii, imbracati in port popular, strabat ulitele cu boii cei mai frumosi din sat, sorcovind gospodarii de noroc, belsug si sanatate.

In toate aceste zile, femeile pazesc cu strasnicie unele obiceiuri, pentru norocul casei. In seara de ajun se pune sare, colac, vin rosu si bani in fiecare odaie, pentru belsug si pentru a imbuna Noul An sa vina cu darnicie, de Sfantul Vasile nu se primesc femei in casa pentru ca "nu sunt curate" si sunt aducatoare de nenorociri si boli.

Atat romanii, cat si minoritatile din Banat se pregatesc sa intampine Noul An asa cum se cuvine, pentru a le aduce belsug si sanatate. De pe mesele lor vor lipsi cu desavarsire preparate din carne de gaina sau cocos, pentru a nu li se risipi norocul si agoniseala in noul an.

In ajunul Anului Nou, gospodinele pun purcelul la tava, sarmalele la cuptor si ciorba de potroace. Mesele le vor fi imbelsugate in mancaruri din carne de porc, carnati, caltabosi, sangerete, toba, jumari si piftii pentru a avea un an bogat, peste pentru a inainta in afaceri, iepure pentru a fi sprinteni, soteuri din care nu lipseste bobul de mazare sau orezul pentru a avea multi bani, placinta cu dovleac pentru a se intinde norocul precum respectiva planta, prajituri marunte si torturi de nuca cu crema de lamaie ori ciocolata pentru a avea o viata dulce, vin rosu de sanatate, iar fructele, mai mult pentru decor, deoarece pentru banateni cea mai gustoasa leguma ramane porcul.

Maghiarii si sasii se feresc, si ei, de carnea de pui la Revelion din aceleasi motive. In schimb, ei nu ocolesc curcanul umplut cu orez, prune, gutui si mere, pestele si purcelul bine rumenit, piftiile si alte specialitati preparate la Ignat, baigli cu mac sau nuca si torturi cu fructe.

Romii au de Revelion un meniu din care nu lipsesc fasolea si mazarea, pentru a avea noroc la bani. De asemenea, ei obisnuiesc sa-si manjeasca obrajii cu sange pastrat de la taierea porcului pentru a fi feriti de boli in noul an. In timp ce tigancile se impodobesc cu mult aur, barbatii umplu vase cu apa neinceputa, imediat dupa miezul noptii, pe care o vor bea la zile de sarbatoare in anul ce vine. Femeile pastreaza grasimea de la porcii negri taiati pentru ungerea mortilor care sunt banuiti ca s-ar putea transforma in strigoi, scrie ziuadevest.ro.

Preotii sustin ca in ultimii ani se inventeaza obiceiuri pagane, care nu au legatura nici cu traditia, nici cu crestinatatea, pentru ca e mai comod sa crezi ca e bine ceea ce vrei tu sa faci decat sa respecti niste canoane.

'Nu este pacat ca se fac urarile de belsug pentru Noul An, ca se colinda ori ca se merge cu 'Plugusorul' sau cu 'Sorcova', dar noaptea dintre ani este folosita si pentru tot felul de practici vrajitoresti, de cautare a ursitei, ceea ce este un mare pacat. Iar cei care fac asa ceva uita ca chiar pe 1 Ianuarie il sarbatorim tocmai pe Sfantul Vasile cel Mare, cel mai mare sfant exorcist, dupa Iisus Hristos. Noaptea fac farmece si 'converseaza' cu necuratul, iar a doua zi vin la bisericbiserica pentru moliftele Sfantului Vasile cel Mare, pentru a-l blestema pe Satana', explica un preot din Timisoara.

banat anului nou maghiarii revelion
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1270 (s) | 35 queries | Mysql time :0.031372 (s)