News Flash:

Tinerii institutionalizati sunt vulnerabili, slab pregatiti pentru piata muncii si neincrezatori

28 Octombrie 2014
399 Vizualizari | 0 Comentarii
Tinerii care parasesc sistemul de protectie speciala sunt slab pregatiti din punct de vedere practic pentru piata muncii, nu au uzanta respectarii normei sau a timpului de lucru, isi cunosc foarte bine drepturile, dar nu stiu ca au si obligatii, rezulta dintr-un studiu prezentat luni in Bucuresti.


Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii a realizat, in luna octombrie, studiul calitativ "Angajarea tinerilor din centrele rezidentiale - oportunitati si bariere actuale", la solicitarea Fundatiei Scheherazade.


Cercetarea a analizat posibilitatile pe care tinerii cu varste cuprinse intre 17 si 26 ani le au dupa ce parasesc sistemul de plasament.


Din analiza facuta a rezultat ca tinerii institutionalizati au un nivel scazut al deprinderilor de viata independenta, sunt usor de manipulat, vulnerabili, interiorizati, au un nivel scazut de toleranta si considera ca lumea le este datoare pentru situatia de dificultate in care se afla, iar oferta de ingrijire si protectie din partea centrului li se cuvine.


Studiul a mai aratat ca Romania are o legislatie inalt protectiva a drepturilor copiilor institutionalizati, iar tinerii aflati in aceasta situatie sunt constienti de drepturile conferite de lege, insa nu accepta ca au si obligatii.


Astfel, tinerii care au intre 17 si 20 ani si sunt in centre au temeri, incertidini si speranta exaltata in traiectoria de viata si reusita imediata, dar si probleme generate de sistemul de pregatire vocationala (calificari dobandite fara suficienta practica si asteptari mari legat de venituri si tipul de munca).


Multi dintre ei nu urmeaza licee/scoli profesionale care sa le asigura calificarea care le place sau care le este favorabila si intra accidental in contact cu o meserie, pentru ca in centre exista putina flexibilitate pentru asa ceva.


Referitor la abilitatile de viata independenta, tinerii de 17 - 20 ani din sistemul de protectie speciala fac curat in camera, dar nu au sarcini la spalatorie, iar in centrele de plasament publice, activitatea la bucatarie este "in ilegalitate", astfel incat ei considera ca personalul auxiliar este platit sa ii serveasca.


Din studiu rezulta ca in centrele private si in casutele de tip familial exista o flexibilitate mai mare, ei fiind antrenati in activitati gospodaresti si administrative.


"Initiativa personala de a ajuta exista accidental", a precizat cercetatorul Simona Ilie, de la Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii.


Tot accidental este si contactul cu munca, aceasta fiind prestata doar pentru bani de buzunar.


Cand sunt intrebati ce si-ar dori sa faca profesional, cei mai multi dintre ei spun ca nu stiu sau nominalizeaza meserii despre care au auzit, dar care pot fi complet nepotrivite pentru ei (ex. avocat, medic etc.)


Astfel, primul contact al lor cu piata muncii este un esec si atunci cand merg sa se angajeze prefera sa nu spuna ca vin din centre de plasament pentru ca "pierd avantajul de a negocia".


In momentul in care ei parasesc centrul de plasament, apare prima etapa cand au responsabilitati in schimbul drepturilor si cei mai multi nu pot rezista angajatorului care asteapta o anume conduita, ritm de munca, norma de productie.


Astfel, ei ajung sa migreze intre furnizorii de diferite servicii sociale (o masa calda, dus saptamanal, adapost de noapte, haine, alcatuire CV, servicii de insertie profesionala) si intra, voit sau nu, in regula strazii, unde ei sunt extrem de vulnerabili, creduli in fata promisiunilor, foarte expusi la comportament deviant (furt, cersetorie, prostitutie si consum de drog/ alcool).


Cele mai frecvente probleme la integrarea tinerilor pe piata muncii sunt: lipsa unei calificari, inexista uzantei respectarii normei, a ritmului de lucru, dar mai ales a ierahiei, incapacitatea de a-si lua angajamentul pe perioada mai indelungata, neincredere in propriile forte si in posibilitatea de a reusi.


Din studiu rezulta ca, de cele mai multe ori, companiile de mari dimensiuni/ internationale sunt mai deschise la probleme sociale, insa se "arde" etapa de practica, de acomodare, respectiv de mediere post angajare. Mediafax.ro

tinerii fundatiei scheherazade
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1069 (s) | 35 queries | Mysql time :0.041592 (s)