News Flash:

Timisorenii cu credite in franci elvetieni au iesit in strada!

8 Februarie 2015
486 Vizualizari | 0 Comentarii
Aproximativ 1.500 de persoane care au imprumuturi in franci elvetieni au iesit din nou in Piata Constitutiei, la doua saptamani dupa protestul anterior, actiuni similare avand loc simultan la Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%.

"Nu putem sa mergem la banca sa negociem individual, ne trebuie o solutie legislativa. Vom pune la dispozitia Comisiei de buget-finante documente care arata ca nu se poate negocia cu bancile. N-au negociat nici cand am semnat contractele, nici acum", a afirmat Catalin Voivozeanu, unul dintre reprezentantii Grupului Clientilor cu Credite in CHF si initiator al mitingului.

Protestatarii afiseaza bannere si pancarte cu sloganuri precum "Isarescu neaga declaratia de avere/ ANI, tu nu mai ai putere?", "Isarescu dictator, avocatul bancilor!", "BNR reglementeaza doar cum bancile dicteaza!", "Vrem solutii reale. Stop minciunilor electorale!", "Voi, 18 deputati imprumutati,/ Atitudine cand luati?", "Doar oameni politici arestati, / Toti bancherii sunt curati?", "Pe NOI cand ne ajutati? / Vrem si bancheri arestati!", "Banca Nesimtirii Rusinoase (BNR)".

Debitorii bancilor l-au taxat astfel pe guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care a negat ca ar fi contractat in urma cu cativa ani un credit la Volksbank, desi acesta aparea in declaratia de avere. Ulterior, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a afirmat ca imprumutul a fost refinantat la UniCredit si ca Isarescu isi amintea banca unde l-a achitat, nu de unde l-a contractat initial.

Protestatarii spun ca nu mai au incredere in mesajele guvernatorului BNR dupa ce a afirmat vehement ca nu a avut credit la Volksbank si i-au cerut demisia.

"Cum s-ar spune pe romaneste, Isarescu nici usturoi n-a mancat, nici gura nu-i miroase", a spus unul dintre organizatori.

La ora transmiterii stirii, la Cluj-Napoca si Iasi protesteaza circa 200 de persoane, la Timisoara 150, iar la Craiova 100 de persoane.

Organizatorii protestului indeamna debitorii sa boicoteze miercuri, 11 februarie, agentiile bancii prin plata ratelor in tranzactii succesive de cate 1 leu, blocand astfel activitatea casieriilor bancilor pentru intreaga zi.

Partile implicate in "criza francului" au pozitii diferite privind solutiile la problemele clientilor cu astfel de credite accentuate dupa aprecierea puternica a francului de la mijlocul lunii ianuarie.

Clientii doresc un act normativ prin care sa aiba posibilitatea de a converti in lei creditele in valuta la cursul de la momentul acordarii imprumutului apreciat cu maxim 20%.

Pe de alta parte, bancile si BNR invoca neconstitutionalitatea unei astfel de masuri, precum si pierderile mari cauzate institutiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea sa le suporte si ar ajunge chiar in situatia falimentului.

Astfel, banca centrala impreuna cu bancile care au in portofolii credite in franci elvetieni si cu Asociatia Romana a Bancilor pledeaza pentru solutii individuale, aplicate de la caz la caz, intrucat portofoliul in franci este foarte diversificat si nu se pot aplica solutii generale.

Pana in prezent, opt institutii de credit au anuntat masuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului in raport cu leul.

La randul lor, clientii spun ca solutiile oferite de banci pe termen lung exista doar la nivel declarativ, intrucat in realitate bancile nu negociaza solutiile cu clientii, iar variantele pe care le inainteaza debitorilor sunt in dezavantajul acestora din urma, avand costuri suplimentare pentru intreg serviciul datoriei.

Mai mult, unele institutii de credit au cerut clientilor garantii suplimentare pentru conversia creditului in lei, insa la cursul zilei, avand in vedere ca valoarea imobilului adus ca garantie s-a depreciat aproape la jumatate fata de momentul contractarii creditului.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului sustine, de asemenea, gasirea unei solutii pe cale administrativa, prin care sa se impuna impartirea riscurilor intre clienti si banci, dar si solutii concrete pe termen lung din partea bancilor, dupa ce a ajuns la concluzia ca nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.

Parlamentarii au dezbatut problema creditelor in franci in mai multe sedinte ale Comisiei Buget-Finante-Banci impreuna cu toate partile implicate, fara a ajunge deocamdata la o concluzie. O pozitie a acestora s-ar putea contura in zilele urmatoare, dupa ce vor avea loc intalniri luni cu reprezentantii Fondului Monetar International si marti cu conducerea BNR.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci. In total, 14 institutii de credit au acordat finantari in franci elvetieni.

Din totalul debitorilor cu imprumuturi in franci inregistrate in bilanturile bancilor, aproape o treime (32%) se regasesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Romaneasca si 2% la OTP Bank.

O treime dintre creditele in franci elvetieni (35%) au fost destinate achizitionarii de locuinte, 58% au reprezentat credite de consum cu ipoteca, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR prezentate vinerea trecuta de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Scadenta reziduala medie este de 13,2 ani in totalul creditelor in franci elvetieni. Circa 40% din credite au scadenta reziduala sub 5 ani, iar in alte 40% din cazuri scadenta depaseste 15 ani.

Trei sferturi dintre datornicii la banci in franci elvetieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumatate din total castiga mai putin de 1.500 de lei pe luna, numai putin peste 10% ajungand la venituri de pana la 3.500 de lei, potrivit datelor BNR.

Astfel, 11,5% dintre debitorii in franci elvetieni au venituri cuprinse intre 2.500 de lei si 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii pana la 5.000 de lei, 3% castiga intre 5.000 si 7.000 de lei si 3,5% au castiguri de peste 7.000 de lei lunar.

Un sfert dintre cei 75.412 debitori in franci elvetieni detin 1% din stocul de credite, cu valori imprumutate sub 4.000 franci, si tot atatia cumuleaza 67,5% din totalul finantarilor, cu sume de peste 47.000 franci. Un alt sfert se incadreaza la imprumuturi intre 18.000 si 47.000 franci, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite intre 4.000 si 18.000 franci, reprezentand 7,1%.

Cursul francului elvetian anuntat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul saptamanii s-a aflat in scadere cu 6,3 bani.

Referinta francului elvetian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. In urma cu o saptamana, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric in registrat in urma cu doua saptamani, francul se afla in declin cu 40,1 bani.

Francul elvetian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, dupa mai multe sedinte in care a doborat record dupa record, ca urmare a eliminarii a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elvetiei.

La maximul de 4,5817 lei, francul era in urcare cu 22,5% fata de cursul de 3,7415 lei inregistrat miercuri, 14 ianuarie, inainte de decizia Bancii Elvetiei de a renunta la plafon.

In prezent, francul se plaseaza cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se afla cu 11,74% peste referinta BNR din 14 ianuarie, ultima inainte de anuntul Bancii Elvetiei.
Mediafax.ro 
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0699 (s) | 35 queries | Mysql time :0.016817 (s)