Un specialist in psihologie politica al Universitatii „Al. Ioan Cuza” Iasi a realizat si analizat profilurile psihologice ale lui Donald Trump si Kim Jong-un, in perspectiva intalnirii dintre cei doi. Ipoteza specialistului universitar este ca liderul Coreei de Nord va alege dialogul.

Specialistul iesean Silviu Grecu, lector la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice, a folosit o metoda la care obisnuiau sa apeleze si serviciile secrete externe ale Statelor Unite. Plecand de la aceste date de personalitate, Silviu Grecu apreciaza ca personalitatile celor doi vor afecta semnificativ interactiunea dintre Donald Trump si Kim Jong-un, iar intalnirea este extrem de imprevizibila.

Ipoteza specialistului universitar este ca liderul Coreei de Nord va renunta la pozitia agresiva si va cauta un compromis.

Atitudinile si profilurile psihologice ale lui Donald Trump si Kim Jong-un sunt subiectul unei cercetari realizate de Silviu Grecu, titular al cursului de „Atitudini si comportamente politice”. Pe baza unor date statistice publice legate de comportamentele celor doi, precum si a istoriei lor personale, Silviu Grecu le-a realizat un portret psihologic ce poate oferi indicii importante cu privire la felul in care va decurge interactiunea.
Analiza a urmarit doua dimensiuni: un inventar al personalitatii si o evaluare a atitudinilor observabile.

Donald Trump

"Din punct de vedere al personalitatii, trasatura dominanta a lui Donald Trump, in proportie de aproape 30%, este narcisismul – caracterizat prin exces de grandoare, nevoie de admiratie si lipsa de empatie fata de alte persoane. Alte doua componente importante ale personalitatii, intr-o proportie de 22,89% fiecare, sunt sadismul – ceea ce il face o persoana dominatoare si agresiva, precum si histrionismul – nevoia de a fi mereu in centrul atentiei. Intr-un procent mai mic, se poate vorbi si despre o personalitate antisociala, care se traduce printr-un comportament ce violeaza si desconsidera in mod constant drepturile celorlalti", sustine lectorul iesean.

Potrivit acestuia, in ceea ce priveste atitudinile observabile, Donald Trump arata lumii o prezenta foarte expresiva in gesturi si mimica si o stima de sine foarte ridicata. In mod surprinzator, scala comportamentului surprinde, pe langa aspectele observabile de extraversiune si un temperament introvertit. „Donald Trump este, sub aspect temperamental, extrovertit, cel mai probabil de tip coleric. Dar are prezenta si o componenta melancolica, adica un comportament introvertit. Dimensiunea lui melancolica este vizibila in discurs: face apel la trecut foarte des, de la Make America Great Again pana la a pune accentul pe zona traditionala”, explica Silviu Grecu.

Ipoteza cercetatorului este ca aceasta inchidere in sine este cauzata de o serie de traume petrecute in copilarie, in special legate de absenta tatalui. Trump a crescut intr-o familie bogata, a fost un copil de bani gata, dar tatal sau, afacerist, a fost putin prezent in viata sa.

Kim Jong-un

Specialistul iesean sustine ca profilul psihologic al lui Kim Jong-un este dominat de sadism, in proportie de aproape 30%. Personalitatea are, de asemenea, accente puternice de histrionism (cautarea atentiei – 18%) si de personalitate antisociala (violarea drepturilor celorlalti – 15%). O componenta a personalitatii mai suprinzatoare este aceea a adaptabilitatii (in proportie de 15%). Fata de Trump, personalitatea lui Kim Jong-un prezinta si numeroase elemente aflate la granita dintre normalitate si patologie (peste 10%), conform lectorului iesean.

"Din punctul de vedere al atitudinii, in public, Kim Jong-un are un comportament aproape inexpresiv, avand o aparitie contorsionata, schimonosita, apatica. Aceasta este tipica persoanelor antisociale si sociopatilor. Stima de sine scazuta i se trage, cel mai probabil, dintr-o copilarie in care a crescut frustrat, in umbra tatalui. In mod graitor, el a inceput sa isi exercite puterea la un timp relativ scurt dupa moartea tatalui, debutand un stil extrem de agresiv si chiar mai crud decat cel al predecesorului", a adaugat specialistul.

Atitudini fata in fata

Comportamentului observabil al lui Donald Trump si Kim Jong-un a fost impartit pe 5 dimensiuni diferite, al caror scor poate varia intre 0 si 20. Iata cum se compara cei doi:

Donald Trump vs. Kim Jong-un

minim 0 – maxim 20

„Conduita expresiva” - 14 la 7 - Criteriul se refera la cat de puternica este prezenta persoanei respective. Donald Trump are un scor foarte mare (14), ceea ce inseamna ca prezenta lui este dominata de gesturi largi, un chip expresiv si deschidere spre comunicare. La Kim Jong-un este un scor scazut (8), cauzat de lipsa mimicii in aparitiile sale publice.

„Comportamentul interpersonal” - 8 la 7 - Dimensiunea analizeaza relatiile din domeniul, inclusiv cu ceilalti lideri. Scorurile sunt asemanatoare, ambele scazute, ceea ce denota o slaba capacitate de cooperare si preferinta de a avea raporturi bazate pe putere, pe superioritate.

„Stil cognitiv” - 6 la 2 - Stilul de gandire al ambilor lideri este dominat de automatisme, flexibilitate foarte scazuta a rationamentelor. Sunt convinsi de cateva lucruri si au o capacitate foarte scazuta de a devia la ele.

„Temperament” - 6 la 6 - Criteriul masoara viteza de reactie nativa, energia psihica a fiecarei persoane. Ambii lideri au scoruri scazute, ceea ce indica prezenta unor elemente temperamentale de tip introvertit.

„Stima de sine” - 10 la 6 - Diferenta dintre cei doi lideri din punctul de vedere al stimei de sine este semnificativa. Daca in cazul lui Donald Trump aceasta este o trasatura distinctiva a personalitatii, presedintele nord-coreean da dovada de semne evidente de frustrare.

„Ceea ce ii apropie este nevoia de putere. Acesta este un complex foarte des intalnit in psihologia politica, o combinatie de agresivitate, frustrare, narcisism si megalomanie. Ambii sunt dominati de automatisme si flexibilitate foarte scazuta a rationamentelor, o caracteristica a tiranilor, incapabili sa primeasca idei noi. In creierul unei astfel de persoane nu se mai produc sinapse logice, se lasa condus de creierul emotional. Are senzatia ca este Dumnezeu si nu mai filtreaza rational informatiile, un fapt demonstrat inclusiv neurologic. In deciziile pe care le iau, nu ii intereseaza leziunile pe care le produc asupra categoriilor sociale, conteaza doar ceea ce vor sa faca. Sunt ambii exemple de lideri toxici, nu de lideri autentici”, sustine Silviu Grecu.

Conform acestuia, o diferenta esentiala este la capitolul stima de sine si prezenta publica, ceea ce probabil va juca un rol important in favoarea lui Trump intr-o posibila intalnire. De asemenea, desi ambii sunt conducatori autoritari, Trump nu da semne de alunecare spre tiranie.

Cum pot evolua relatiile

Analiza psihologica a celor doi este realizata intr-un moment anterior inceperii discutiilor dintre Coreea de Nord si SUA. Silviu Grecu a remarcat la Kim Jong-un o schimbare de atitudine: „Acum un an, incerca sa apara in fata Statelor Unite ca acel copil rau care face ce vrea el – amenintari si teste nucleare. Acum, a deschis dialogul cu Donald Trump, dar nu se stie pentru cat timp. Am sesizat ca apropierea lui de Statele Unite ale Americii apare dupa ce a fost atacata Siria. Este posibil ca vazand comportamentul celuilalt lider la nivel international, sa constientizeze limitele resurselor militare conventionale sau nonconventionale pe care le poseda Coreea de Nord. Atunci, cea mai buna strategie ar fi, deocamdata, in raporturile internationale, dialogul si o serie de acorduri rezonabile. In politica interna, in schimb, isi conserva acelasi spirit autoritar”.

Potrivit autorului, in cazul acestui studiu, au fost folosite date publice privind comportamentele celor doi lideri, puse la dispozitie de catre un institut international dedicat evaluarii psihologice ale candidatilor la alegerile prezidentiale nord-americane, cat si a diversilor lideri ai lumii contemporane – Unity for the Study of Personality in Politics. Practic, sunt inventariate peste 30 de stiluri de personalitate, instrumentul cuprinzand un numar de 12 scale care masoara componente ale conduitei expresive, conduitei interpersonale, dimensiunii cognitive, temperamentului si stimei de sine. Scorul total al grilelor este 170. Trasaturile de personalitate dominanta sunt determinate prin a insuma scorurile tuturor comportamentelor de un anumit tip. Instrumentul folosit se numeste Inventarul Multiaxial Millon. Faptul ca se pot asocia cifre pentru fiecare tip de comportament permite analiza statistica si, apoi, interpretarea.