News Flash:

Sorin Rosca Stanescu: Este economia Romaniei o bomba cu ceas?

19 Septembrie 2016
79 Vizualizari | 0 Comentarii
rosca stanescu

Este o intrebare care trebuie pusa. Mai ales in conditiile in care lipsesc, in mod straniu, o serie de informatii utile care ne-ar ajuta sa luam mai bine temperatura societatii romanesti. Aceasta enigma, generata de lipsa de comunicare a Guvernului, de absenta unor informatii indispensabile, devine mai stresanta acum, in prag decampanie electorala.




Ideea acestei editii speciale a Ziarului BURSA, idee pe care am propus-o colegiului redactional si care, iata, a fost acceptata, este generata de un rationament simplu. Daca tot avem un Guvern de tehnocrati, atunci putem spera cel putin ca acesta, neangajat fiind in competitia electorala, ar fi dispus sa le ofere cetatenilor si intregii clase politice, fara discriminare, instrumentele necesare pentru a lua temperatura societatii romanesti si pentru a vedea care este cel mai bun proiect de viitor. Partidele in campanie electorala fac efortul de a-si prezenta, in fata cetatenilor, programele care nu reprezinta altceva decat viziunea lor asupra unei societati viitoare, cu obiective pe care, prin politici specifice, se angajeaza sa le atinga. De obicei, acest proces este formal pentru ca, pana in prezent, regula a fost ca Executivul, in preajma alegerilor parlamentare, sa apartina unui partid sau unui grup de partide si sa faca politica in beneficiul acestora. Iar arma politica cea mai importanta este informatia.




Pentru prima data in istoria recenta, ar fi posibil ca toate informatiile esentiale pentru elaborarea unor programe politice sa fie puse, in mod transparent, pe masa. La dispozitia cetatenilor si partidelor. Ori asemenea informatii se afla la dispozitia Guvernului. In cazul nostru, la dispozitia Guvernului Ciolos.




Ne asteptam, asadar, ca, urmarind ca, in Romania anului 2016, sa aiba loc alegeri cat mai democratice, cat mai libere, cat mai echitabile, facute in cunostinta de cauza si nu ca efect al unor angajamente demagogice, lipsite de acoperire, Guvernul Ciolos sa ne prezinte un raport de tara. Cu tot ce e bun si tot ce e rau. Sa ne prezinte fenomenele economice in dinamica lor. Si, evident, sa arate natiunii care sunt vulnerabilitatile. Care sunt principalele provocari ale viitorului.




Nu s-a intamplat acest lucru. In aceste conditii, mi-am permis sa redactez, cu mai multa vreme in urma, o scrisoare deschisa prin care ii puneam premierului Dacian Ciolos 10 intrebari, raspunsurile urmand sa reprezinte o luare de puls asupra economiei romanesti inaintea alegerilor legislative. Premierul Dacian Ciolos nu a raspuns acestor intrebari.




Si astfel, atunci cand redactia Ziarului BURSA a decis sa ma desemneze redactor sef pentru un numar, am optat pentru aceasta tema.




De aceasta data, intrebarile nu mai raman pur si simplu in aer. Specialisti ineconomie, analisti si jurnalisti de la Ziarul BURSA au facut un efort urias pentru ca, in absenta unor raspunsuri ale Guvernului, sa le ofere cititorilor, opiniei publice si partidelor politice o serie de informatii vitale, care pot fi utile pentru a intelege unde se afla economia Romaniei in prezent si ce trebuie facut in viitor.




De aceea, ma astept ca editia de fata sa prezinte interes atat pentru cititori cat si pentru formatiunile politice care se pregatesc de alegeri.




Si, acum, cateva concluzii, dar nu inainte de a risca o afirmatie grava. Si anume ca cea mai mare vulnerabilitate a economiei si respectiv a societatii romanesti este ca aceasta tara nu dispune de instrumentele necesare – iar daca dispune, nu le-a activat – pentru a masura, intr-un mod cat de cat exact, performantele si contraperformantele in diferite domenii. Fara a-i scuza pe guvernanti, trebuie sa recunosc ca, in absenta instrumentelor necesare, le este greu si uneori imposibil ca, la anumite capitole, sa ofere raspunsuri exacte unor intrebari legitime. Nu este deci de mirare ca, in ciuda eforturilor deosebite facute de jurnalistii si analistii Ziarului BURSA, raspunsul la unele intrebari este grevat de un anumit nivel al aproximatiei.




Referitor la dinamica inflatiei, tema cheie pentru orice persoana care incearca sa anticipeze evolutia Romaniei si sa previna efectele negative, tot ceea ce am putut afla este ca, in esenta, in cazul unui stat cum este al nostru, pentru moment cel putin, nivelul inflatiei depinde, permanent, in principal de doi factori, respectiv de pretul petrolului si de pretul alimentelor si, conjunctural, de impactul Brexit-ului. Cam putin. Dar daca asa stau lucrurile, inseamna ca, pe termen scurt, mediu si lung, sub aspectul acestui indicator al inflatiei, Romania este destul de vulnerabila. O strategie coerenta de gestionare a tarii ar trebui sa conduca la ideea ca un control mai bun al inflatiei nu s-ar putea face decat printr-o dezvoltare accelerata a industriei, comertului si serviciilor, astfel incat cei trei factori aleatorii enumerati mai sus sa isi diminueze importanta si ponderea. Din aceasta perspectiva, partidele politice ar putea face ceva.




Problema somajului este extrem de spinoasa in Romania. Expertii spun ca somajul a crescut. Cifrele oferite de Institutul National de Statistica sunt insa optimiste, in sensul ca plaseaza somajul la 6,1%. Dar nu putem avea o panorama exacta asupra fenomenului. De ce? Pentru ca nu sunt contabilizati o buna parte dintre someri. Ma refer la cei neinscrisi, in mod oficial, in aceasta categorie. Dupa cum se stie, persoanele care nu mai primesc ajutor de somaj pentru ca au depasit termenul in care puteau beneficia de el nu mai sunt cuprinse in statistici. Pe de alta parte, sunt destul de multi romani care lucreaza la negru. Ei ar putea trece drept someri, dar nu sunt someri. In fine, statistica este alterata si de uriasul numar de romani aflati in strainatate, dintre care unii muncesc, iar altii nu. Probabil ca mai relevanta si mai exacta este o alta cifa, cea reprezentata de romanii care, in mod oficial, lucreaza. In primul trimestru, au fost 8.249.687 persoane. Si totusi nici acest numar nu e concludent, decat in masura in care poate fi adaugat numarul persoanelor care lucreaza la negru. Apoi, pentru a afla somajul, ar fi necesar sa scadem cifra de mai sus, plus cifra necunoscuta, din numarul total al romanilor apti de munca. O operatiune imposibila in conditiile in care totusi nu stim, decat cu aproximatie, cati romani se afla in tara si cati de afla in afara tarii.




Am mai incercat sa aflam de la Guvern rapunsuri privind starea padurilor si starea terenurilor. Din nou, au fost solicitari carora nu li s-a putut da un raspuns. Stim care este volumul lemnului taiat, care s-a ridicat, in acest an, la 181 milioane metri cubi. O crestere a defrisarilor legale cu 1,36%. Nu stim insa nimic despre defrisarile ilegale. Si dupa cum s-a demonstrat, o buna parte din masa lemnoasa rezultata din defrisari ilegale este preluata, tot ilegal, de industria prelucratoare, a carei pondere este reprezentata de societati cu capital strain. In special austriac. Despre pamant, de asemenea, nu se stiu prea multe, intrucat nici pana azi nu a fost finalizat planul cadastral. Se estimeaza ca peste 50% dintre terenuri nu sunt inregistrate. Se estimeaza, de asemenea, ca aproape un milion de hectare sunt nefolosite si tot cam atatea sunt necultivate. In timp ce Ministerul Agriculturii este incapabil sa ofere informatii precise, exista un ONG, Eco Ruralis, care a facut o serie de estimari, estimari neconfirmate insa oficial. In linii mari, se presupune ca 40% dintre terenurile agricole nu mai apartin romanilor. In privinta padurilor, nu exista nici macar o estimare, exceptand detalii cum ar fi acela ca Ikea a reusit sa achizitioneze 46.700 de hectare.




Pentru orice partid politic si pentru orice cetatean este important sa stie care este raportul dintre capitalul autohton si capitalul strain. Motivul este simplu. De regula, capitalul strain este mult mai volatil decat capitalul autohton. Si este mult mai speculativ. De aceea, fiecare stat incearca pe de o parte sa incurajeze investitiile straine, pe de alta parte sa consolideze investitiile nationale. Si astfel, intre cele doua tipuri de capital se creeaza un raport optim. Se observa, din aceasta perspectiva, ca statele puternice au politici nationale, in timp ce statele slabe sunt mai tentate sa cada in pacatul globalismului. Conform analistului Ionel Blanculescu, 80% din capitalul existent in Romania este strain. Capitalistii autohtoni au o pondere de doar 20%. Alte statistici, mai optimiste, vorbesc despre paritate. Dar doua informatii sunt certe. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta 90% din companiile active din Romania si ele apartin, in general, cetatenilor acestei tari. In ceea ce priveste marii contribuabili, din primele o suta de firme, doar trei sunt romanesti. Cu toate acestea, sub forma de impozite si taxe, raportul se inverseaza. O pondere covarsitor de mare o au, din aceasta perspectiva, firmele cu capital romanesc. Ceea ce inseamna ca, pentru partidele care doresc sa le propuna alegatorilor politici nationale, este vital sa caute solutii pentru a incuraja dezvoltarea capitalului autohton pe de o parte, si pe de alta parte pentru a determina societatile straine si in special multinationalele sa isi stabileasca sediul principal in Romania, astfel incat impozitul pe profit sa se verse aici.




Alte capitole interesante vizeaza piata imobiliara, care inregistreaza o revenire pe cat de spectaculoasa, pe atat de vulnerabila, intrucat, din nou, am putea asista la “efectul de balon”, sau comertul cu amanuntul care si el este un indicator important si care, dupa ce a crescut in primele luni ale anului, probabil ca efect al scaderii TVA, in prezent, manifesta tendinte de scadere. In fine, mult discutatele fonduri europene, accesate sau neaccesate. Din cele destinate perioadei 2014-2020, au fost accesate fonduri europene doar in proportie de 1%. Premierul Dacian Ciolos sustine ca este normal sa fie asa, accesarile mai mari urmand sa aiba loc in viitor. Pentru orice partid politic care doreste sa isi largeasca segmentul de alegatori fara a face demagogie este vital, chiar obligatoriu, sa isi prezinte propriile solutii privind accesarea, in viitor, a fondurilor europene.




Aceasta “excursie” prin starea economica a societatii romanesti – caci, in absenta unor cifre precise, e greu sa ii spunem analiza – ne arata cat de vulnerabili suntem de fapt. Si de ce unul dintre cele mai importante pariuri pe care le-ar putea castiga sau pierde partidul care va prelua viitorul Executiv este acela de a face ca statistica sa functioneze asa cum trebuie. Daca stim ca nu stim si de ce nu stim ceea ce nu stim, ar trebui sa stim cum sa facem in viitor sa stim.




P. S. Acest editorial a aparut in Ziarul BURSA, in editia speciala “Redactor sef pentru o zi”: S.R.Stanescu. Cuvantul editorului, semnat de Make, este urmatorul: “Lui Sorin Rosca Stanescu i-a placut propunerea mea sa fie, pentru o zi, redactor sef al ziarului BURSA si a tratat-o cu seriozitate: a participat la o sedinta de redactie, unde a venit pregatit, a lansat tema extrem de nimerita a acestei Editii speciale, a dezbatut pertinent cu ziaristii nostri subiectele intrebarilor, apoi, pe parcursul realizarii, a citit articolele programate, a aprobat ilustratia grafica si punerea in pagina. Sorin Rosca Stanescu este, de catva timp, politician, dar exercitiul acesta, de la BURSA, i-a venit manusa – zecile de ani de jurnalism lasa urme adanci. Multumesc, Sorin Rosca Stanescu! Cititi aceasta Editie speciala! Este utila, este necesara.”


intrebare informatii temperatura societatii enigma guvernului ciolos
Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0949 (s) | 24 queries | Mysql time :0.012913 (s)