Tribunalul Bucuresti a decis miercuri arestarea preventiva pentru 30 de zile a Deliei Podea, sefa Sectiei Psihiatrie a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Arad, acuzata de luare de mita, abuz in serviciu, fals intelectual si fals material in inscrisuri oficiale in dosarul testarilor ilegale de medicamente. 

Decizia nu este definitiva, insa este executorie, astfel incat Delia Podea va fi dusa in arestul Politiei Capitalei. 

Potrivit Parchetului General, Delia Podea, sefa Sectiei Psihiatrie a SCJU Arad, avand si calitatea de cadru didactic la Universitatea de Vest 'Vasile Goldis' Arad, este acuzata ca a solicitat si a primit sume de bani de la persoane interesate sa figureze cu internari in cadrul Sectiei de Psihiatrie, in vederea fundamentarii si intocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boala. 

In realitate, persoanele in cauza nu sufereau de afectiuni psihice, insa in schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta ii inregistra in evidentele medicale ale spitalului, figurand fictiv atat cu internare cat si cu tratament de specialitate. Majoritatea acestor persoane nu ramaneau internate in spital si nici nu urmau tratamentul prescris. 

Pe de alta parte insa, unora dintre pacienti le conditiona internarile fictive de participarea la studiile clinice pe care acelasi medic le conducea, scopul acestui demers fiind obtinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, intrucat pentru derularea acestor studii medicul respectiv era platit in functie de numarul de pacienti inrolati. 

"Din probatoriul administrat pana in prezent a reiesit faptul ca medicul psihiatru, utilizand ascendentul moral si profesional de care beneficiaza in relatia cu medicii rezidenti ai Sectiei de Psihiatrie, carora le este indrumator de rezidentiat, ii determina si ii constrangea pe acestia sa savarseasca astfel de ilegalitati. Studiile clinice erau efectuate fara consimtamantul informat al subiectilor, fiind consemnate in documentele intocmite aspecte necorespunzatoare adevarului referitoare la diagnostic, starea de sanatate a pacientilor, tratamentul urmat si efectele acestuia. Pentru obtinerea semnaturii pe declaratia privind consimtamantul participarii la studiu, medicul psihiatru fie prezenta documentul pacientilor sau apartinatorilor acestuia (in situatia pacientilor fara discernamant) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: EKG), fie contrafacea sau dispunea unor medici rezidenti sa contrafaca semnatura", sustin procurorii. 

Anchetatorii mai sustin ca, pentru a asigura numarul de pacienti prevazut in protocoale, medicul psihiatru includea in studii si persoane care nu sufera de afectiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicatiile acestuia, medicii rezidenti si asistentele medicale consemnau in foile de observatie simptomele necesare includerii in studiu, omitand total sau partial consemnarea simptomelor reale. 

Pe parcursul derularii studiilor, medicul psihiatru consemna in foile de observatii si in celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea. Totodata, nu consemna in foile de observatii administrarea unei medicamentatii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu, mai mentioneaza sursa citata. 

In situatia in care pacientii nu raspundeau la medicamentul testat pentru a fi mentinuti in studiu, li se administrau medicamente continand substante neadmise in protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacientilor nu erau recoltate de la acestia, ci de la cadrele medicale ale sectiei. 

Potrivit dispozitiilor medicului psihiatru, la externare, pacientilor inrolati in studiu li se intocmeau doua seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea in studiu, diagnosticul si tratamentul experimental administrat si altele contrafacute care se inmanau pacientului si care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fara a se mentiona includerea pacientului in studiu. 

Prin modalitatile descrise se urmarea includerea in studii a unui numar cat mai mare de pacienti si efectuarea chiar fictiva a cat mai multor vizite, scopul final fiind acela de a incasa sume mai mari din partea sponsorilor. AGERPRES