News Flash:

Sanzienele, traditii si obiceiuri

24 Iunie 2018
273 Vizualizari | 0 Comentarii
media 146658418245344400 1000x600

Una dintre cele mai aşteptate şi îndrăgite sărbători din Bistriţa-Năsăud, Sânzienele, este respectată cu sfinţenie în mai multe sate din judeţ, unde fetele împletesc cununi din flori, le aruncă pe casă şi află când se vor căsători.

Considerată sărbătoarea dragostei şi a soarelui, Sânzienele sunt marcate în fiecare an de sătenii din Bistriţa-Năsăud cu joc şi voie bună, cu focuri uriaşe pentru purificare, respectându-se o serie de tradiţii şi obiceiuri vechi de sute de ani.

Tradiţia spune că seara de ajun de Sânzienele este una magică în care fetele vor putea afla dacă îşi vor găsi sau nu alesul şi că, în noaptea de 23 - 24 iunie, Sânzienele plutesc deasupra pământului, cântă, dansează, dau rod ogoarelor, întăresc căsătoriile, înmulţesc animalele, păsările sau vindecă boli.

“În imaginaţia populară, Sânzienele erau nişte fete foarte frumoase care trăiau prin păduri şi câmpii iar, faţă de Iele şi Rusalii, Sânzienele sunt binevoitoare, ajută la rodirea plantelor şi copacilor şi vieţuitoarele, în general. Totuşi, se răzbunau amarnic dacă nu le era respectată ziua. Sunt considerate zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor care, pe 24 iunie, devin plante de leac. După această sărbătoare plantele nu mai cresc deloc. Dacă oamenii sunt răi, Sânzienele îi pedepsesc pe măsură – provocă secetă, iau mirosul florilor şi roadele din culturi. Se zice că în această noapte cerul se deschide pentru cei care ştiu să îl privescă. Este una dintre nopţile mari de peste an, în care cele două lumi comunică energetic”, a declarat, pentru MEDIAFAX, entograful Maximilian Menuţ.

În jurul sărbătorii s-au creat numerose superstiţii şi tradiţii care sunt încă respectate de sătenii din Bistriţa-Năsăud.

În comuna Coşbuc, Sânzienele marchează coacerea holdelor şi începutul cositului, la Chuiza nu se bea apă din găleată până când nu se suflă semnul crucii peste ea, şi, în toate zonele, se împletesc cunune din Sânziene.

“În ajun, la Coşbuc localnicii fac coroniţe din Sânziene albe şi galbene pe care le aruncă pe acoperişul casei sau al grajdului în seara de ajun unde rămân până a doua zi. A doua zi se dau jos şi se cercetează cu mare atenţie pentru a vedea ce păr de animal s-a prins pe cunună şi se zice că proprietarul cununii va avea noroc la animalul respectiv. La Archiud, Budacu de Sus şi la Nepos se fac cunune, se aruncă pe casă şi se crede că proprietarul cununii care cade va avea probleme de sănătate sau chiar va muri. Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, se duc la biserică pentru a fi sfinţite şi sunt păstrate apoi pentru tratarea bolilor şi pentru alungarea relelor. În noaptea dinaintea sărbătorii, fetele puneau sub pernă flori de Sânziene în speranţa că îşi vor visa ursitul, iar femeile măritate punea flori de Sânziene în jurul bârului pentru a nu avea dureri de la munca câmpului”, a povestit Maximilian Menuţ.

În noaptea de Sânziene înfloreşte iarba-fiarelor care străluceşte în întuneric ca aurul şi la care i se mai spune şi iarba-tâlharilor, fiind considerată o plantă miraculoasă cu care hoţii şi haiduci pot deschide orice încuietoare, pot rupe zăbrelele şi cătuşele.

“Cine doreşte să o găsească, ia un lacăt încuiat în această noapte şi îl leagă cu aţă, iar pe la miezul nopţii începe să îl tragă după el. Îndată ce lacătul atinge iarba fiarelor, se deschide. Alt chip de a avea iarba este să o cauţi în culcuşul ariciului care o aduce în această noapte. În nopatea de Sânziene şi numai în noaptea de Sânziene se culege nebunăriţa, cea mai veche plantă folosită în ritualurile magice, una dintre componentele afiliei cu care se ungeau vrăjitoarele pentru a putea zbura. Animalele grăiesc cu glas de om şi poţi afla de la ele taine nebănuite ale lumii”, a adăugat etongraful Maximilian Menuţ.

În comuna Maieru, datinile legate de sărbătoarea de Sânziene se păstrează cu sfinţenie. Seara se aprind focuri în locuri anume, fixate prin tradiţie.

În Ajun, fetele însoţite de băieţi adună flori de Sânziene, le împletesc în coroniţe adăugând şi flori roşii şi merg la joc, în jurul focului. Fetele poartă coroniţele tot timpul, iar la întoarcerea acasă le aruncă pe acoperiş. În cazul în care coroniţa rămâne pe acoperiş, fata să mărită în anul respectiv, dacă ajunge pe jos, fata o ia şi o aruncă până rămâne prinsă ca să ştie câţi ani mai are de aşteptat până se va căsători.

Sărbătoarea Sânzienelor are loc la trei zile după solstiţiul de vară, semn al focului şi al Soarelui. În cinstea acestuia se aprind focuri în întreg satul care sunt vegheate de localnici până la răsăritul soarelui.

Sătenii din Maieru sar peste focul purificator, în tradiţia locului existând convingerea că cel care sare de trei ori peste foc va fi apărat de duhurile rele, de boli şi va fi fericit.

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1067 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018155 (s)