Cenusa astrofizicianului Stephen Hawking va fi ingropata, anul acesta, la Westminster Abbey, unde sunt inhumate si ramasitele pamantesti ale savantilor britanici Isaac Newton si Charles Darwin, transmite AFP.
Informatia a fost facuta publica de reprezentantii manastirii, marti.

Anterior, familia astrofizicianului a anuntat ca funeraliile vor avea loc pe 31 martie, de la ora 13.00 GMT, la Biserica Great St Mary de la Universitatea Cambridge, la mica distanta de Colegiul Gonville and Caius, unde a lucrat Hawking vreme de peste 52 de ani. Dupa funeralii, va fi organizata o reuniune privata la Colegiul Trinity.

Hawking, comparat ca savant cu Albert Einstein si Isaac Newton, a murit la varsta de 76 de ani, pe 14 martie. Savantul, a carui stare de sanatate s-a deteriorat rapid de la inceputul anului, a murit in locuinta sa din Cambridge, in liniste.
Hawking era ateu, dar Lucy, Robert si Tim Hawking, copiii sai, au transmis ca funeraliile vor include si elemente traditional religioase si vor reflecta "amplitudinea si diversitatea vietii".

John Hall, decan de Westminster, a declarat: "Este total potrivit ca ramasitele profesorului Stephen Hawking sa fie inhumate la manastire, langa cele ale respectabililor colegi savanti. Credem ca este vital ca stiinta si religia sa conlucreze pentru a afla raspunsuri la marile intrebari privind misterele vietii si universului".

Newton a fost inmormantat la manastire in 1727, iar Darwin, langa el, in 1882. Printre alti faimosi savanti ale caror morminte se afla la manastire se numara expertul in fizica atomica Ernest Rutherford, care a murit in 1937, si Joseph John Thomson, recompensat cu premiul Nobel pentru fizica in 1906, decedat in 1940.

La aceeasi manastire sunt ingropati mai multi regi, cateva regine si opt premieri britanici.

Cea mai recenta personalitate inhumata la Westminster Abbey a fost actorul Laurence Olivier, in 1989.

Nascut pe 8 ianuarie 1942 - la 300 de ani de la moartea parintelui stiintei moderne Galileo Galilei -, Stephen Hawking a fost ferm convins ca fizica este destinul sau.

Insa soarta i-a jucat lui Hawking o festa cruda. Suferind de scleroza laterala amiotrofica (denumita si boala Lou Gehrig), o maladie paralizanta cu care a fost diagnosticat pe cand avea 21 de ani, Stephen Hawking a fost, timp de peste 50 de ani, imobilizat intr-un scaun cu rotile si comunica prin intermediul unui computer si al unui sintetizator vocal.

Pacientii diagnosticati cu boala de care suferea Stephen Hawking traiesc, in medie, trei ani, numai 10% dintre acestia reusind sa supravietuiasca mai mult de 10 ani. Cu toate acestea, celebrul fizician a reusit sa depaseasca cu mult sperantele medicilor.

Profesorul i-a indemnat pe toti oamenii cu dizabilitati fizice sa se concentreze asupra lucrurilor pe care le pot face si sa nu regrete lucrurile pe care nu pot sa le faca.

Stephen William Hawking a fost, insa, departe de a fi normal, fiind dotat cu o minte stralucitoare. A fost fascinat de natura Universului, de modul in care s-a format si cum ar putea acesta sa sfarseasca. "Scopul meu este simplu", a scris acesta. "Este intelegerea completa a Universului, de ce este asa cum este si de ce exista", a explicat fizicianul.

Mare parte din munca sa stiintifica a avut in centru o unificare a teoriei relativitatii - natura spatiului si timpului - si a celei cuantice - modul in care se comporta cele mai mici particule din Univers - pentru a explica crearea Universului si principiile care il guverneaza.

In 1974, Stephen Hawking a devenit, la varsta de 32 de ani, cel mai tanar membru al celei mai prestigioase asociatii stiintifice din Marea Britanie, The Royal Society.

In 1979, a fost numit sef al catedrei de matematica de la Universitatea Cambridge, unde s-a mutat de la Universitatea Oxford pentru a studia astronomia si cosmologia teoretica. In secolul al 17-lea, acest post a fost detinut de Isaac Newton.

Geniul lui Hawking i-a adus celebritatea mondiala, fiind cunoscut ca un comunicator stralucitor, dedicat popularizarii stiintei.

Volumul "Scurta istorie a timpului", una dintre cele mai de succes carti din literatura stiintifica, lansat in 1988, a incercat sa explice populatiei largi teoriile fundamentale ale Universului.

A fost urmat, in 2001, de cartea "Universul intr-o coaja de nuca/ The Universe in a Nutshell".

In 2007, Hawking a publicat o carte pentru copii, "George si codul indescifrabil/ George's Secret Key to the Universe", impreuna cu Lucy, fiica sa, prin care a incercat sa explice modul in care functioneaza Sistemul Solar, asteroizii, gaurile negre si alte corpuri ceresti.

Cartea sa intitulata "The Grand Design", lansata in 2010, a provocat un scandal urias in randul liderilor religiosi, deoarece Hawking sustinea in acest volum ca nu este nevoie de o forta divina pentru a explica aparitia Universului.

Hawking a intrat si in cultura populara, cu aparitii speciale in productii precum "Star Trek: The Next Generation", "The Simpsons", iar vocea sa a fost inclusa si in piese ale formatiei Pink Floyd.

In afara de dezbaterile stiintifice, Hawking si-a exprimat public si pareri despre politica. Astfel, inainte de referendumul Brexit din 2016, i-a avertizat pe liderii politici britanici asupra pericolelor de a parasi Uniunea Europeana: "Sunt duse zilele cand puteam sa infruntam de unii singuri lumea".

Stephen Hawking a primit de-a lungul carierei sale numeroase distinctii, printre care titlul de Comandor al Imperiului Britanic, in 1982, si a fost, printre altele, membru al Academiei de stiinte americane.