Centrul de Terapii Genice si Celulare in Tratamentul Cancerului OncoGen din cadrul Spitalului Judetean Timisoara, unicul de acest fel de la Viena spre limita estica a Europei, va lansa in aceasta saptamana doua proiecte europene in valoare totala de patru milioane de euro, potrivit prof.univ.dr.Virgil Paunescu, managerul al proiectului OncoGen. 

Temele de varf ale cercetarii vor fi terapiile avansate in cancer, biologia celulelor tumorale, medicina regenerativa, studiul celulelor stem adulte, sanatatea si factorii de mediu si imunoterapiile. 

Investitia totala pentru construirea Centrului OncoGen a fost de 12 milioane de euro, cu finantare europeana prin Programul Operational Sectorial 'Cresterea competitivitatii economice', Axa prioritara 2. 

''In aceasta luna, Centrul OncoGen implineste un an de la darea lui in functiune. A fost un an greu, de mutare a colectivului din vechiul spatiu din Spitalul Judetean in noul spatiu, de punere in functiune a echipamentelor noi si de adaptare a celor vechi cu cele noi pe care noi le avem, de reluare a activitatii pe proiectele vechi din vechiul centru, mutate acum in noul centru, cu noi dotari. Realizarea cea mai importanta este ca in aceasta saptamana pornesc doua proiecte de cercetare pe fonduri europene, de cate doua milioane de euro fiecare, cu cercetatori straini, unul din Germania si unul din Austria'', a declarat, pentru AGERPRES, prof. univ. dr. Virgil Paunescu, seful Disciplinei de Imunologie de la Universitatea de Medicina si Farmacie 'Victor Babes' din Timisoara si manager al proiectului OncoGen. 

Ambele proiecte se bazeaza pe echipe de cercetatori straini care vor lucra impreuna cu cercetatorii timisoreni si vor fi conduse de prof. dr. Rudolf Valenta de la Viena pe proiectul destinat alergiilor, si prof. Torsten Tonn de la Universitatea din Dresda, pe cel privind cancerul. 

''Ambele proiecte au ca indicator cate doua brevete de inventii si parteneriate cu firme private, pentru ca noi suntem interesati in dezvoltarea si suportul pe care-l putem acorda sectorului privat pentru a se dezvolta in zona de biotehnologii, in parteneriat cu noi, cu sprijinul nostru'', a punctat prof. Paunescu. 

Partea principala a Centrului OncoGen o reprezinta doua imprimante 3D, realizate de tineri specialisti timisoreni special pentru OncoGen, care au fost deja montate in laboratoarele de cercetare. 

''Au fost create doua imprimante 3D pe care tinerii (software, n.r.) le-au montat la noi si pot sa tipareasca la concurenta cu imprimantele de pe piata internationala si la un pret mult mai jos, diverse organe, de la nas si urechi pana la vase de sange, in principiu pot tipari orice, exact ca si imprimantele straine si este parte a unui proiect de medicina regenerativa. Aparatura este dedicata cercetarii la nivel european, iar in doi-trei ani vor putea fi folosite pentru 'productie'', a declarat prof. univ. dr. Virgil Paunescu. 

Inginerul software Calin Brandabur, absolvent al Universitatii Politehnica din Timisoara, care a lucrat la realizarea imprimantei 3D, spune ca aceasta este o productie total romaneasca la a carei finalizare au contribuit specialisti din mai multe domenii, ingineri mecanici, software, medici si cercetatorii de la OncoGen. 

''Vom incepe un proiect de dezvoltare a acestei imprimante pentru printarea de cartilagii, in prima instanta, avand in vedere ca sunt foarte putin vascularizate, iar dupa ce crestem in experienta, in functie de rezultatele obtinute la nas, urechi si genunchi, putem merge mai departe pentru a printa piele, organe mici vascularizate si vase de sange. Intr-un viitor nu foarte indepartat vom printa si organe functionale, rinichi, muschi, tesuturi mari in cazul pacientilor cu arsuri grave'', a declarat presei Calin Brandabur. 

El a explicat ca organele se vor crea din celule stem (mezenchinale), care dupa prelevare sunt puse intr-un suport de glucoza, astfel incat sa fie programate chimic pentru a prelua structura si forma suportului organic. Depunerea se face succesiv, strat cu strat, pana se ajunge la forma finala a organului, iar in maximum patru ore se pot obtine tesuturi specifice pentru urechi si nasuri. 

Totul se va intampla controlat de computer si de specialisti, in doua faze: prima comporta producerea tesuturilor specifice, urmata de transplantare. 

''Dupa ce sunt printate in forma finala, celulele sunt crescute timp de cateva zile intr-o enclava ultravioleta pentru a fi hranite. (...). Apoi, celulele se vor diviza si vor creste astfel incat sa preia functia si forma organului printat de bio - imprimanta 3D. Apoi se pot transplanta. Este o tehnologie foarte accesibila deja'', a detaliat Calin Brandabur. 

Prin folosirea bio - imprimantei, care permite prelevarea celulelor de la pacient, riscul de respingere din partea organismului pentru 'printuri' este zero, iar in circa cinci ani se va putea vorbi despre tratament personalizat al cancerului, pentru fiecare pacient afectat de aceasta maladie, fara a se mai utiliza terapiile clasice care au o suma de efecte secundare ce afecteaza intregul organism. AGERPRES