Terry Gobanga, din Nairobi, Kenya, si-a spus povestea pentru BBC. Urma sa se casatoreasca a doua zi, cand a realizat ca logodnicul ei, Harry, isi lasase cateva dintre haine si cravata la ea. Pentru ca nu putea sa-l lase sa apara la nunta fara cravata, Terry si-a rugat o prietena care dormea la ea sa mearga in acea dimineata sa-i duca cravata. S-au trezit la rasarit, iar cele doua au mers impreuna la statia de autobuz, de unde Terry a plecat singura.

„In timp ce ma intorceam spre casa, am trecut pe langa un tip care statea pe capota unei masini. Dintr-o data, m-a apucat din spate si m-a aruncat pe bancheta din spate. Mai erau doi barbati inauntru, si au pornit la drum. Totul s-a intamplat intr-o fractiune de secunda”, a relatat femeia.

„Mi-au indesat o bucata de material in gura. Dadeau din picioare si din maini incercand sa tip. Cand am reusit sa scuip materialul, am tipat: «Este ziua nuntii mele!» Atunci am primit prima lovitura. Unul dintre barbati mi-a spus «coopereaza sau vei muri»”, a mai povestit.

Cand au gasit-o, au vrut sa o duca direct la morga

Terry a fost violata in grup si nu a reusit sa scape nevatamata. Oroarea a durat mai bine de sase ore. „Barbatii m-au violat cu randul. Eram sigura ca voi muri, dar inca luptam pentru viata mea, asa ca atunci cand unul dintre barbati mi-a scos materialul din gura, i-am muscat barbatia. A urlat de durere si unul dintre ei m-a injunghiat in stomac. Apoi au deschis portiera si m-a aruncat din masina aflata in miscare”, si-a amintit.

A fost salvata cand un copil a vazut-o aruncata din masina si a chemat-o pe bunica lui. Mai multi oameni s-au strans in jurul ei si au incercat sa-i simta pulsul, dar nu au reusit si, crezand ca a murit, au infasurat-o intr-o patura si au pornit spre morga, cu o masina de politie. Pe drum, Terry s-a inecat in patura si a inceput sa tuseasca, iar atunci si-au dat seama ca e in viata. A fost transportata la cel mai mare spital de stat din Kenya, pe jumatate dezbracata, plina de sange si cu fata umflata de la lovituri. Era in stare de soc si bombanea incoerent.  Un angajat al spitalului a reusit sa inteleaga ca era vorba de o nunta asa ca au inceput sa sune la biserici. Asa au reusit sa ii faca legatura cu familia si logodnicul ei.

Terry a fost tratata cu medicamente menite sa previna infectarea cu HIV/SIDA si anticonceptionale. Dar vestile proaste au continuat sa vina. Medicii au anuntat-o ca nu va mai putea face copii din cauza loviturii de cutit din zona abdomenului.

Simtea ca si-a dezamagit sotul

Cu toate acestea, Harry spunea tuturor ca inca vrea sa o ia de sotie: „«Vreau sa am grija de ea si sa ma asigur ca se insanatoseste in bratele mele, in casa mea», spunea el. Adevarul era ca nu eram intr-o ipostaza in care sa spun da sau nu, pentru ca mintea mea era atat de perturbata de fetele celor trei barbati, si tot ceea ce se intamplase. Cateva zile mai tarziu, cand eram mai putin sedata, am putut sa-l privesc in ochi. Ii tot ceream scuze. Simteam ca l-am dezamagit. Unii spuneau ca era vina mea pentru ca parasisem locuinta atat de devreme. Era foarte durors, dar familia mea si Harry m-au sustinut”.

Violatorii lui Terry nu au fost niciodata prinsi, iar ea mergea la identificari insa nu ii recunostea pe barbatii din fata ei. Intr-o zi, nu a vrut sa mai sufere din cauza acestor cautari, asa ca a hotarat sa le puna capat.

Apoi a venit o veste buna. Medicii i-au spus ca nu fusese infectata cu HIV, iar apoi ea si Harry au inceput sa-si planifice cea de-a doua nunta. Sapte luni dupa cele intamplate, in iulie 2005, au ajuns din nou in fata altarului, iar apoi au plecat in luna de miere.

Oamenii credeau ca e blestemata

29 de zile mai tarziu, Terry si Harry erau in caminul lor. Era o noapte racoroasa, asa ca Harry a aprins un carbune de ardere si l-a dus in dormitor. L-a scos de acolo dupa cina, si au mers la culcare ca de obicei. Insa barbatul se simtea ametit si slabit. Din cauza frigului, nu puteau dormi, asa ca Terry l-a rugat sa mai aduca o patura, dar el i-a raspuns ca nu se poate ridica. Au lesinat amandoi. Terry s-a trezit apoi si a strigat dupa Harry pentru a-l trezi si pe el, dar nu a primit niciun raspuns. Si-a alertat un vecin si s-a tarat pana la usa de la intrare ca sa-i dea drumul in casa. S-a trezit in spital si i-a intrebat pe medici de starea sotului ei: „Doctorul s-a uitat la mine si mi-a zis: «Imi pare rau, sotul tau nu a supravietuit». Nu mi-a venit sa cred”.

Dupa toate cele intamplate, oamenii credeau ca Terry este blestemata si nu isi lasau copiii in preajma ei. Unii o acuzau chiar ca si-ar fi omorat intentionat sotul. In cele din urma, autopsia a dezvaluit ca ceea ce il omorase era monoxidul de carbon eliminat de carbunele aprins.

Terry isi pierduse increderea in oameni si in Dumnezeu. Cazuse in depresie si nimeni nu vorbea cu ea, exceptand un barbat: Tonny Gobanga. O vizita mereu si o incuraja sa vorbeasca despre sotul ei si sa se gandeasca la lucrurile bune. Abia cand el nu i-a mai dat niciun semn pentru trei zile si-a dat seama ca se indragostise de el.

„Tonny m-a cerut in casatorie, dar i-am spus sa cumpere o revista si sa imi citeasca povestea, iar apoi sa imi spuna ca ma iubeste. S-a intors si mi-a spus ca ma iubeste si inca vrea sa se casatoreasca cu mine. Dar i-am spus: «Asculta, mai e un lucru – nu pot face copii, asa ca nu ma pot marita cu tine»”, a relatat. „«Copiii sunt un dar de la Dumnezeu», a spus. «Daca ii vom avea, Amin. Daca nu, voi avea mai multt timp sa te iubesc»”, a mai povestit ea.

A acceptat si in cele din urma cei doi au facut nunta, chiar daca parintii lui Tonny nu erau de acord, crezand ca este blestemata. Ceremonia a fost una extrem de incarcata emotional, Terry a plans pe tot parcursul ei, rugandu-se ca de data aceasta, sotul ei sa supravietuiasca.

Dupa un an de mariaj, Terry a aflat ca ramasese gravida. Sarcina a fost una cu dificultati, din cauza ranii din zona pantecelui, insa in cele din urma a nascut o fetita sanatoasa pe care au numit-o Tehille. Patru ani mai tarziu a venit pe lume cea de-a doua fetita a lor, Towdah.

 

Terry a scris o carte despre viata ei, numita „Crawling out of Darkness”, pentru a-i inspira pe altii sa-si pastreze speranta. A pus apoi bazele unei organizatii numite Kara Olmurani, care lucreaza, in prezent, cu victimele violului: „Lucram cu supravietuitoarele violului, asa cum le numesc eu”.

 sursa: click.ro