News Flash:

Ponta: "Nu desfiintam Antipa, ci extindeam spatiul si aveam bani UE. Am renuntat din cauza scandalului"

19 Decembrie 2013
471 Vizualizari | 0 Comentarii
Premierul Ponta afirmă că intenţia legată de Muzeul Antipa a fost crearea cadrului legal care să permită extinderea activităţii pe spaţii ale Muzeului Ţăranului şi atrageri de fonduri UE prin Ministerul Mediului, precizînd însă că a renunţat la idee pentru a evita noi neînţelegeri şi scandaluri. El a susţinut că i-a explicat acest plan şi preşedintelui Traian Băsescu, care a înţeles avantajele pentru dezvoltarea Muzeului Antipa.

"M-a întrebat că de ce nu am spus aşa de la început. Eu l-am întrebat de ce se apucă să comenteze fără să mă întrebe pentru a înţelege exact despre ce e vorba", a relatat Ponta la România TV.


Premierul a explicat că nu era vorba despre desfiinţarea Muzeului Antipa, ci de mai mult spaţiu pentru desfăşurarea activităţii şi posibilitatea de a beneficia de fonduri comunitare prin intermediul Ministerului Mediului, dar că a renunţat la această idee pentru a nu genera noi neînţelegeri şi scandaluri politice. Ponta a mai adăugat că, probabil, după ce disputele politice vor înceta, directorii celor două muzee se vor întâlni şi vor discuta mai bine această variantă.


Potrivit unei scrisori deschise adresate, marţi, de directorul Muzeului Ţăranului Român din Capitală, Virgil Niţulescu, premierului Victor Ponta, există un proiect de Hotărâre de Guvern care ar face ca Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi imobilul care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".


Potrivit acestui proiect de Hotărâre de Guvern, Muzeul Ţăranului ar urma să fie comasat cu Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", pierzându-şi personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădire şi expoziţia permanentă ar urma să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău.


Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut, marţi, noului ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român, premierul Victor Ponta replicând: "Comasaţi-le!".


După ce a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru, Gigel Ştirbu s-a îndreptat spre preşedintele Băsescu. Înainte de a da mâna cu noul ministru, preşedintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român. "Comasaţi-le!", a fost replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.


Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti a fost redeschis în septembrie 2011, după ce fusese închis pentru renovare şi modernizarea expoziţiei permanente în ianuarie 2009.


Clădirea care adăposteşte Muzeul Antipa a fost consolidată şi restaurată, între 1996 şi 2005, iar expoziţia, refăcută, în 2000. Lucrările de modernizare a expoziţiei permanente a Muzeului Antipa au început în februarie 2009, instituţia fiind închisă pentru public. Instituţia urma să fie redeschisă în mai 2010, însă finalizarea lucrărilor a fost întârziată din mai multe cauze, precum întârzierea tranşelor de fonduri de la Ministerul Culturii şi a unor comenzi din străinătate, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Muzeului Antipa. Valoarea lucrărilor de modernizare a fost de 13 milioane de euro (10,9 milioane de euro fără TVA), fiind acoperită în cea mai mare parte de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, dar şi prin fonduri structurale (600.000 de euro).


Inaugurarea oficială a Muzeului "Grigore Antipa" în actualul sediu a avut loc în prezenţa Regelui Carol I, a Prinţului Ferdinand şi a Prinţesei Maria, pe 24 mai 1908. Cu această ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea patru diorame biogeografice, create de Grigore Antipa, printre primele realizate în lume şi care, datorită calităţii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din ţară şi străinătate. Dioramele din muzeele de ştiinţele naturii sunt prezentări expoziţionale, ecologice şi biogeografice, în care speciile de plante şi animale sunt montate pe substraturi şi în decoruri care imită mediul lor natural de viaţă.


Actualul patrimoniu al muzeului este format din colecţii zoologice, de minerale şi roci, paleontologice şi etnografice. În urma colectărilor realizate de specialişti din ţară şi străinătate, a donaţiilor şi achiziţiilor, colecţiile muzeului au sporit permanent, astfel că, în prezent, ele cuprind peste 2 milioane de piese, dintre care 2.000 sunt expuse.


Directorul Muzeului "Grigore Antipa" este Dumitru Murariu.


Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea "neoromânească" a Muzeului de la Şosea - cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.


Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.


După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.


Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.


În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.


Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).


Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929 de către Romulus Vuia. În anii '30, în Europa existau doar două muzee în aer liber - Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).


La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.


În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalaţii, precum şi colecţii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.


Directorul Muzeului Satului "Dimitrie Gusti" este Paulina Popoiu. Mediafax.ro

Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0755 (s) | 35 queries | Mysql time :0.020112 (s)

loading...