"Potrivit Codului penal, impiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la trei ani. Totodata, persoana care ofera sau da bani, bunuri ori alte foloase in scopul determinarii unui cetatean sa voteze sau sa nu voteze o anumita lista de candidati ori un anumit candidat poate fi condamnata la pedeapsa cu inchisoarea de la sase luni la trei ani si interzicerea exercitarii unor drepturi", a precizat Monica Dajbog.

Aceeasi pedeapsa o risca si persoana care voteaza fara a avea acest drept, introduce in urna mai multe buletine de vot decat are dreptul, utilizeaza un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals ori voteaza de doua sau de mai multe ori, in timp ce refuzul de a se conforma dispozitiilor presedintelui biroului electoral al sectiei de votare cu privire la asigurarea ordinii in localul de vot si in afara acestuia, pana la o distanta de 500 metri, se pedepseste cu amenda de la 2.200 la 3.000 de lei.

"Pentru continuarea propagandei electorale prin lansarea, afisarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip, precum si sfatuirea alegatorilor la sediul sectiilor de votare sau in jurul acestora pe o raza de 500 de metri sa voteze sau sa nu voteze anumite partide politice, aliante politice, aliante electorale ori candidati se aplica o amenda cuprinsa intre 1.400 si 2.000 de lei", a precizat Dajbog.

Ea a mentionat ca misiunile efectivelor MAI vor fi monitorizate si coordonate de la nivelul Centrului National de Conducere Integrata care functioneaza in sediul Ministerului Afacerilor Interne, care va fi in permanenta legatura cu comandamentele operationale similare activate in fiecare judet pentru a asigura interventia rapida in situatiile de incalcare a legii.

AGERPRES