Noua sesiune a Parlamentului incepe joi, iar printre prioritatile coalitiei PSD-ALDE se numara modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala, o noua lege a pensiilor si salariilor, modificarea legislatiei sigurantei nationale, care vizeaza SRI si SIE, dar si proiectul Codului administrativ, care are o serie de articole controversate ce stabilesc, spre exemplu, faptul ca aprecierea necesitatii si oportunitatii emiterii actelor administrative ale Guvernului apartine exclusiv membrilor Guvernului. .
Componenta noului Birou permanent, vicepresedintii, secretarii si chestorii acestui for vor fi alesi in sedinta de plen a Camerei Deputatilor, programata pentru joi, la ora 11.00, iar sesiunea ordinara a Camerei Deputatilor este programata sa inceapa la ora 12.00.

Sedinta Biroului permanent al Senatului este programata tot joi, la ora 10.30, iar lucrarile in plen vor incepe la ora 11.00.

Sesiunea parlamentara care incepe joi va avea pe masa o serie importanta de masuri care trebuie luate, iar modificarea Codurilor penale este una dintre prioritatile imediate ale majoritatii PSD-ALDE.

Deputatul PSD Catalin Radulescu afirma ca membrii Comisiei speciale care modifica legile Justitiei, condusa de fostul ministru al Justitiei Florin Iordache, vor incepe modificarea Codurilor penale si dezincriminarea abuzlui in serviciu, afirmand ca directiva europeana care vizeaza prezumtia de nevinovatie trebuia modificata acum doi ani.

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Stefanescu, spunea la randul sau ca PSD va modifica "mult" Codurile penale, iar intrebat de ce ministrii cu probleme penale vor face parte din Cabinetul Dancila, acesta a raspuns "pentru ca putem". De asemenea, el spunea ca protestatarii care nu sunt de acord cu aceste modificari "sa faca un partid unic, cu Kovesi presedinte, prim-ministru si imparat".

Presedintele comisiei parlamentare speciale pentru legile justitiei, Florin Iordache, dadea asigurari ca pana la 1 aprilie Parlamentul "isi va indeplini rolul" si va transpune directiva europeana privind prezumtia de nevinovatie. "Va asigur ca pana la data de 1 aprilie Parlamentul isi va indeplini acest rol si va transpune directiva. Acolo este vorba de niste principii. Acele principii din directiva Guvernul a transpus o parte dintre ele prin proiectul de lege care a fost inaintat la Senat, dar pentru restul de articole care trebuie transpuse, prin initiativa parlamentara a grupurilor parlamentare dar si a asociatiilor profesionale tocmai asta facem si noi. Printr-o dezbatere transparenta cu toti cei interesati la masa. Dar va asigur ca nu va fi nevoie de OUG pentru ca in luna februarie noi vom inainta catre Senat un proiect de lege care sa vizeze transpunerea directivei”, a spus Florin Iordache ce va face comisia speciala cu transpunerea directivei europene privind prezumtia de nevinovatie.

De asemenea, controversata lege a pensiilor va fi si ea pe agenda Parlamentului. Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, spunea ca aceasta lege trebuie adoptata cat mai repede. Potrivit actului normativ, punctul de pensie va fi marit la 1.775 de lei pana in 2020. Pensia minima garantata va fi de 550 de lei, iar cea minima de 650 de lei. De asemenea, legea salarizarii, care prevede micsorari de venituri pentru cei cu salarii de peste 7.000 de lei pe luna, este o alta masura asteptata in Parlament.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anuntat miercuri ca vrea ca in noua sesiune paralmentara sa se initieze modificari la legile sigurantei nationale, care includ Serviciul Roman de Informatii (SRI) si Serviciul de Informatii Externe (SIE), deoarece serviciile secrete au nevoie de “o legislatie moderna”.

Un alt proiect important aflat pe agenda acestei sesiuni parlamentare este cel al Codului administrativ, care a fost depus la Senat in decembrie, ca initiativa legislativa asumata de senatorii si deputatii PSD, fiind promovat in procedura de urgenta. Proiectul Codului administrativ are o serie de articole controversate care stabilesc, spre exemplu, faptul ca aprecierea necesitatii si oportunitatii emiterii actelor administrative ale Guvernului apartine exclusiv membrilor Guvernului. Codul mai prevede, de asemenea, ca membrul Guvernului care se afla in conflict de interese trebuie sa se abtina de la luarea deciziei care ar putea produce un folos pentru sine, sot, sotie, rude pana la gradul al II-lea, dar nu si atunci cand este vorba despre emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Conform proiectului, daca un act administrativ a avut consecinte vatamatoare, raspunderea revine exclusiv celui care a semnat actul respectiv. Codul stabileste si ca, in mod exceptional, membrii Guvernului pot face parte din AGA sau CA ale regiilor autonome, companiilor si societatilor publice, inclusiv banci si institutii financiare, de interes strategic sau in cazul in care un interes public impune acest lucru. In proiect se prevede si numarul de posturi de la cabinetul si cancelaria demnitarilor si alesilor locale, cele mai multe urmand sa le aiba prim-ministrul (18) si primarul general al Capitalei (13).

CCR a decis marti ca Legea privind modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor contine dispozitii neconstitutionale si cere redefinirea erorii judiciare si a relei credinte, dar si a gravei neglijente, iar pe 22 ianuarie a declarat neconstitutionale prevederi din Legea privind Statutul functionarilor publici, urmare a unei sesizari a presedintelui Klaus Iohannis. Aceste aspecte declarate neconstitutionale se vor intoarce in Parlament pentru a fi rediscutate.

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Bruxelles, ca independenta justitiei ramane intangibila si a sustinut ca se implica foarte multe in privinta legilor justitiei si este optimist legat de parcursul final al acestora.

Presedintele Iohannis a precizat ca avem o problema majora cu legile justitiei si cu codurile in Romania.

”Insa aceasta problema trebuie sa o rezolvam in Romania. Degeaba asteptam sa vina cineva din afara sa ne prezinte o solutie. Solutia este la noi si din acest motiv am insistat mai mult decat in alte situatii sa avem solutii legislative care, sigur, satisfac si nevoile sistemului de acasa, dar care satisfac si criteriile general valabile, pe care le numim noi valorile europene. De aceea, ma implic si foarte mult si sunt optimist in ceea ce priveste parcursul final. Acum suntem intr-o faza intermediara. Ati vazut ca deja a doua lege a fost trimisa inapoi de CCR pentru imbunatatiri. Acest proces va mai dura o vreme si evident ca asteptarea mea este ca la final sa avem legi care tin cont de deciziile CCR si vin sa imbunatateasca intregul cadru, dar, pe de alta parte, legi care pastreaza, garanteaza, intaresc independeta justitiei si inlesnesc actul de justitie in Romania si pentru asta cel putin eu ma agit destul de mult. Se vede, nu se vede, este partea a doua”, a mai declarat seful statului.

La randul sau, presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, miercuri, in conferinta comuna cu presedintele Klaus Iohannis, ca, daca legile justitiei raman asa cum le-a votat Parlamentul, discutiile privind renuntarea la MCV si intrarea in spatiul Schengen ”se vor pune in alti termeni”.

Juncker a mai spus ca Romania a facut progrese remarcabile in privinta statului de drept, iar CE nu va accepta ca Romania sa faca pasi inapoi privind statul de drept. Juncker a tinut sa precizeze ca este foarte bine informat. 

Modificarile asupra Codurilor penale sunt contestate de CSM si de Ministerul Public, care spun ca sunt "reglementari excesive”, care duc la "amputarea posibilitatilor tactice de investigare a infractiunilor”. Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, spunea ca modificarile pe care parlamentarii vor sa le aduca la Codurile penale elimina foarte multe din instrumentele eficiente de investigare pe care le au procurorii si ca daca acestea vor fi aprobate "DNA se va inchide".