News Flash:

NOBEL 2014: Stefan W. Hell, nascut in Romania, printre laureatii premiului pentru chimie

8 Octombrie 2014
424 Vizualizari | 0 Comentarii
Stefan W Hell
Premiul Nobel pentru chimie pe 2014 a fost atribuit cercetatorilor Eric Betzig, Stefan W. Hell si William E. Moerner, a anuntat, miercuri, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de stiinte din Suedia, potrivit site-ului oficial al acestor distinctii prestigioase.


Stefan W. Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie pe 2014, s-a nascut in Romania


Cercetatorul Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureati ai premiului Nobel pentru chimie pe 2014, s-a nascut pe 23 decembrie 1962, in Romania, la Arad, si este membru de onoare al Academiei Romane din anul 2012.


Potrivit site-ului nobelprize.org, Stefan W. Hell este cetatean german si a absolvit cursurile Universitatii Heidelberg (Germania) in 1990.


Stefan Hell s-a nascut pe 23 decembrie 1962 in Arad. Si-a petrecut copilaria in comuna Santana, unde a urmat si scoala generala, intre 1969 si 1977. In 1977 s-a inscris la liceul Nikolaus Lenau din Timisoara, unde a studiat doar un an. In aprilie 1978, la varsta de 15 ani, a plecat in Ludwigshafen, Germania, impreuna cu parintii.


Intre 1981 si 1987 a urmat cursurile Facultatii de Fizica la Universitatea din Heidelberg, unde a obtinut titlul de doctor in fizica in 1990, cu calificativul maxim - summa cum laudae.


Este director al Institutului pentru Chimie si Biofizica Max Planck din Göttingen si director al Centrului german pentru cercetari contra cancerului din Heidelberg.


Hell este, de asemenea, seful departamentului de Nanoscopie Optica al Centrului German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg, profesor onorific la Facultatea de Fizica a Universitatii din Göttingen si profesor la Facultatea de Fizica a Universitatii din Heidelberg. Este si membru al comitetului de directori al Laboratorului de lasere din Göttingen si membru al Academiei de Stiinte din Göttingen si Heidelberg.


Stefan Hell a fost premiat cu Nobel pentru introducerea, in anul 2000, a conceptului de "golire prin emisie stimulata" (STED/ stimulated emission depletion) in microscopie.


 


Cei trei cercetatori au fost recompensati pentru "dezvoltarea microscopiei cu fluorescenta de super-rezolutie"


Vreme indelungata, microscopia optica s-a lovit de o presupusa limitare: neputinta de a obtine o rezolutie mai buna de jumatate din lungimea de unda a luminii. Cu ajutorul moleculelor fluorescente, cei trei laureati ai Nobelului pentru chimie din 2014 au reusit sa depaseasca, cu inventivitate, aceasta limitare. Cercetarile lor au spart barierele si au adus microscopia in universul nanodimensiunilor.


In cadrul acestei discipline, care a devenit de atunci "nanoscopie", oamenii de stiinta vizualizeaza drumurile urmate de molecule individuale in interiorul unor celule vii. Ei pot sa vada, de asemenea, felul in care moleculele creeaza sinapse intre celulele nervoase din creier, dar si sa urmareasca proteinele implicate in maladiile Parkinson, Alzheimer si Huntington, pe masura ce ele se acumuleaza si formeaza depozite celulare. Gratie nanoscopiei, cercetatorii pot sa urmareasca proteine individuale in ovule fertilizate, pe masura ce acestea se divid si se dezvolta in embrioni.


Pentru mult timp, nimeni nu a putut sa spuna daca oamenii de stiinta vor putea sa studieze celulele vii in cele mai mici detalii ale lor. In 1873, specialistul in microscopie Ernst Abbe a formulat o limita fizica pentru rezolutia maxima a microscopiei optice traditionale, spunand ca aceasta nu va putea niciodata sa devina mai buna de 0,2 micrometri. Eric Betzig, Stefan W. Hell si William E. Moerner au fost recompensati cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014 pentru faptul ca au depasit aceasta limita. Gratie cercetarilor lor, microscopul optic a putut sa patrunda in universul nanometric.


Doua principii separate au fost premiate. Unul stabileste metoda "golire prin emisie stimulata" (STED/ stimulated emission depletion), conceputa de Stefan W. Hell in anul 2000. Doua raze laser sunt folosite. Una stimuleaza moleculele fluorescente si le face sa straluceasca, iar cealalta anuleaza toate fluorescentele, cu exceptia celor al caror volum este nanometric. Prin scanarea mostrelor analizate, nanometru cu nanometru, se obtine o imagine cu o rezolutie mai buna decat limita formulata de Ernst Abbe.


Eric Betzig si William Moerner, lucrand separat, au pus bazele celei de-a doua metode, "microscopia monomoleculara" ("single-molecule microscopy"). Aceasta metoda se bazeaza pe posibilitatea de a porni si de a opri fluorescenta unor molecule individuale. Oamenii de stiinta scaneaza aceeasi arie de mai multe ori, permitand doar unui numar mic de molecule amestecate sa straluceasca de fiecare data. Prin suprapunerea acestor imagini se obtine o imagine cu o super-rezolutie la nivel nanomolecular. In 2006, Eric Betzig a folosit aceasta metoda pentru prima data. In prezent, nanoscopia este utilizata pe plan mondial, iar oamenii de stiinta descopera cu ajutorul ei, aproape in fiecare zi, aplicatii benefice pentru intreaga omenire.


Eric Betzig, cetatean american, s-a nascut in 1960, in orasul Ann Arbor din Statele Unite. A absolvit cursurile Universitatii Cornell in 1988 si este liderul unei echipe de cercetare la Janelia Farm Research Campus, afiliat la Howard Hughes Medical Institute din orasul american Ashburn.


Stefan W. Hell este cetatean german si a absolvit cursurile Universitatii Heidelberg (Germania) in 1990. Nascut pe 23 decembrie 1962, in Romania, la Arad, Stefan Hell a plecat in Germania in 1978, dupa primul an de liceu, urmat in Timisoara, stabilindu-se impreuna cu parintii la Ludwigshafen. Este director al Institutului pentru Chimie si Biofizica Max Planck din Göttingen si director al Centrului german pentru cercetari contra cancerului din Heidelberg.


William E. Moerner este cetatean american, nascut in 1953, in orasul Pleasanton din statul California. Si-a obtinut diploma in 1982, la Universitatea Cornell din Statele Unite si a devenit profesor de fizica la Universitatea Stanford din Statele Unite.


In 2013, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetatorilor Martin Karplus, Michael Levitt si Arieh Warshel, pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile in cazul sistemelor chimice complexe.


Sezonul Nobel din 2014 a debutat luni, cand cercetatorii John O'Keefe, May-Britt Moser si Edvard I. Moser au fost recompensati cu premiul pentru medicina, pentru descoperirea celulelor care alcatuiesc sistemul de pozitionare din creier, supranumit "GPS-ul intern".


Marti, cercetatorii japonezi Isamu Akasaki si Hiroshi Amano si american de origine japoneza Shuji Nakamura au castigat premiul Nobel pentru fizica, pentru inventarea diodelor electroluminiscente (LED) cu lumina albastra.


Premiul Nobel pentru literatura va fi atribuit joi.


Castigatorul premiului Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorintei exprimate de fondatorul prestigioaselor distinctii, Alfred Nobel - va fi anuntat vineri.


Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 13 octombrie.


Laureatii vor primi cate o medalie din aur si un premiu in valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi impartit intre cel mult trei castigatori pe fiecare categorie.


Laureatii isi vor primi premiile Nobel in timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm si la Oslo, pe 10 decembrie, ziua in care se comemoreaza moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat in 1896.


Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentru economie, instituit in 1968 de Banca centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Premiile au fost create dupa moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform vointei sale din testament. Mediafax.ro

premiul nobel
Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1374 (s) | 24 queries | Mysql time :0.023720 (s)

loading...