Mitropolitul Banatului, Ioan, spune ca bataia de toaca este o traditie foarte veche in biserica ortodoxa, "pentru ca inainte de clopot a fost toaca". 

Potrivit acestuia, ea a fost "la indemana pustnicilor, a calugarilor din pustie care bateau in toaca si se adunau toti calugarii care erau prin pesteri sau prin desert si asa se apropiau". 

"Era un semn sa se apropie de biserica pentru ca incep slujbele de obste. Aceasta conotatie a intrat in tipicul si in randuiala noastra bisericeasca, dar sunt foarte multe bisericile in care se aude peste sat, duminicile, bataia de toaca si apoi clopotele. Se stie ca acum, in Saptamana Patimilor, peste tot la noi, in Biserica Ortodoxa, se aude toaca peste sat. (...). Prin rugaciune, transcendenta si asceza, bataia de toaca te inalta spre cer. Toaca devine o rugaciune alaturi de cantecul de strana. Toaca si clopotul sunt instrumente care prin sincretismul lor dau acel melos de inaltare spre Familia Divina - Tatal, Fiul si Sfantul Duh", a declarat pentru AGERPRES mitropolitul Banatului. 

33 de toace, dupa numarul anilor pe care i-a avut Mantuitorul, s-au adunat intr-un recent festival, langa Timisoara, creand adevarate simfonii pe mai multe voci care au respectat partituri speciale. Iar despre istoria toacei aparute, probabil, odata cu primul om care avea la indemana doua lemne, vorbeste cu pasiune pentru AGERPRES prof. Ciprian Cipu, fost director al Centrului de Cultura si Arta a Consiliului Judetean Timis. 

"Toaca a aparut prin secolul al IV-lea cu un ciocanel cu care se batea la usile calugarilor, batea toaca fie pentru miezonoptica, fie pentru liturghie, deci toaca ii trezea. Apoi, toaca a evoluat. Se lua o bucatica de scandura in perioada prigonirii crestinilor de dinainte de Constantin cel Mare, pe cand crestinii traiau in catacombe. Fiecare intorsatura de toaca (schimbare a ritmului batailor - n.r.) semnifica ceva, era un semnal de chemare la rugaciune, fie pentru un loc in care sa se intalneasca, fie ca anuntau orele de rugaciune, orele de ascultare pentru calugari. Apoi a aparut pe langa toaca de lemn si tochita, care se bate cu un ciocan si are o alta forma, dar a aparut si toaca de metal. Pe unele dintre ele le intalnim in amvonul Manastirii Tismana, cu vulturul bicefal si cu decoratiuni si care este deja o opera de arta, dar cu elemente de sonorizare exceptionale. Exista si la alte manastiri asemenea toace de lemn", spune prof. Ciprian Cipu. 

Dupa cum precizeaza prof. Cipu, toaca nu este o bataie in scandura, ca si la o baterie, desi si acolo sunt elemente de percutie, ci bataia de toaca era legata de pulsul inimii. "Stim ca in inima sunt acele sentimente tainice pe care inima le pastreaza si le reda in forma sentimentala exterioara, dar se si interiorizeaza", adauga Ciprian Cipu. 

Cei care traiesc atunci cand bat toaca sustin ca in acele momente simti nevoia de rugaciune, pulsul ei te scoate din viata lumeasca, iar omul, care este un microcosmos, este innobilat de alese sentimente care-l poarta spre scara Raiului. 

In comuna timiseana Alios, copiii bat toaca in grup. Se lucreaza pe partituri, toacele se acordeaza intre ele si se creeaza pe langa formula ritmica si intorsaturi, se formeaza si acel element de sonoritate perfecta, armonica si pare o melodie care te trimite spre cer. 

"Sunetul de toaca depinde si de esenta lemnului din care este facuta, de obicei folosim paltin alb. Se taie cu sase luni inainte, se pastreaza la o temperatura constanta, apoi se crapa lemnul pe verticala, se ghiliueste (se albeste - n.r.) lemnul. Toacele au niste gauri laterale care, prin bataie, emana sunete putin asemanatoare cu naiul prin rezonanta lor. Unele dintre toace sunt mai mari si se bate in grup", spune Ciprian Cipu. 

Copiii care impanzesc in aceste zile curtile bisericilor banatene stiu ca toaca nu se bate ca sa faci galagie si sa deranjezi vecinii si se intrec sa invete cat mai multe ritmuri de batai. Plansul lor se va transforma bland, in cantec de bucurie, in noaptea Invierii, cand clopotele vor rasuna si vom fi chemati sa luam Lumina. www#mce_temp_url#