Fiica fostului detinut Ioan Barbus a spus, la procesul tortionarului Visinescu, de la Curtea de Apel Bucuresti, ca tatal ei avea 40 de kilograme cand a fost eliberat din penitenciar si urme de lanturi la picioare, pe care fuserse obligat sa le poarte pentru ca vorbea cu alti detinuti.

Judecatorul Carmen Veronica Gaina a reluat, joi, audierile in dosarul fostului comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat Alexandru Visinescu, primul martor care a dat declaratii fiind Mihaela Barbus, fiica fostului detinut politic Ioan Barbus.

Aceasta a povestit in fata instantei momentul revederii tatalui ei, la eliberarea acestuia din Penitenciarul Ramnicu Sarat, aratand ca avea aproximativ 40 de kilograme, urme de lanturi la glezne si parea vizibil slabit. Ulterior, din marturisirile tatalui ei, femeia a aflat ca acestuia ii fusesera puse lanturi pentru incercarea de a vorbi cu alti detinuti sau pentru proteste.

Mihaela Barbus a mai aratat ca detinutii de la Ramnicu Sarat il numeau pe Alexandru Visinescu "porc de caine" sau "satrap", din cauza regimului dur pe care il aplica la nivelul penitenciarului pe care il conducea.

"Era asa de lipsit de putere incat nu putea tine in mana bocceluta cu care a plecat de acolo, i-a adus-o pana la iesire un angajat. A suferit toata viata de artroza si avea membreme efectiv deformate de la regimul la care a fost supus, de la frig si de la chinurile la care a fost supus. Frigul in care a stat a avut un mare rol in problemele lui de dupa detentie", a mai spus fiica lui Ioan Barbus.

Procesul continua la Curtea de Apel Bucuresti, pentru joi fiind stabilita audierea a zece martori in dosarul lui Alexandru Visinescu.

Procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie l-au trimis in judecata pe Alexandru Visinescu pentru infractiuni contra umanitatii, in dosarul avand ca obiect sesizarea formulata de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Procesul lui Alexandru Visinescu a inceput in 24 septembrie 2014.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, in perioada 1956-1963, Alexandru Visinescu, in calitate de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, "a savarsit actiuni si inactiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivitatii reprezentata de detinutii politici incarcerati in acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrangerea grava a exercitarii acestora, pe motive de ordin politic"

In perioada in care la conducerea Penitenciarului Ramnicu Sarat a fost Alexandru Visinescu, detinutii erau supusi unor conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea lor fizica, fara sa li se asigure un minim de medicamente si fara sa li se acorde ingrijiri sau asistenta medicala adecvate, a aratat Parchetul instantei supreme.

"Totodata, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer catre spitalele penitenciar, degradarea starii de sanatate a condamnatilor prin lipsa hranei, lipsa incalzirii, pedepsele aplicate discretionar si abuziv, conditiile de detentie inumane, relele tratamente, bataia si alte violente, ignorarea adreselor si sesizarilor formulate de catre detinuti erau tot atatea actiuni menite a duce la exterminarea fizica a persoanelor incarcerate", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

Principalele categorii de detinuti aflate in penitenciar, asa cum reiese chiar dintr-o nota a lui Visinescu adresata Consiliului Securitatii Statului din 1967, erau fosti conducatori in guvernele burghezo-mosieresti si in conducerile PNT si PNL, fosti conducatori ai diverselor organizatii subversive, foste cadre de conducere dupa 23 August 1944, foste cadre MAI dupa 23 August 1944, fosti conducatori ai diverselor secte religioase si alte cazuri mai izolate.

Regimul impus de Visinescu in Penitenciarul Ramnicu Sarat nu asigura sub nicio forma conditiile minime de supravietuire pe termen lung, avand in vedere ca de cele mai multe ori sentintele se intindeau pe o perioada care depasea zece ani.

"Decesul detinutilor survenea, astfel, in urma unui proces lent, dar eficace, prin care acestia erau torturati fizic si psihic", au precizat procurorii.

Din documentele studiate de anchetatori au fost identificati 138 de detinuti care au trecut prin Penitenciarul Ramnicu Sarat in mandatul lui Visinescu.

Alexandru Visinescu s-a nascut la Buzau, in 1925, si a fost comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat din anul 1956 si pana la desfiintarea inchisorii, in 1963, fiind si ultimul comandant al inchisorii, unde a murit, in urma torturilor, Ion Mihalache.

Inainte de a fi numit in functia de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu a detinut pozitii in sistemul penitenciar, activand in unitatile Mislea si Jilava, la inceputul anilor '50.

Visinescu a lucrat in cadrul grupei operative a inchisorii in perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autoritatilor de a dezafecta penitenciarul Ramnicu Sarat l-a propulsat pe fostul comandant in functia de inspector in cadrul aparatului central al Directiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, intre 1965 si 1976, a detinut functii de conducere in cadrul inchisorilor Ploiesti si Ilfov si a predat la scoala de subofiteri de penitenciare.

In prezent, el traieste intr-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe luna. Mediafax.ro