Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, miercuri seara, proiectul care modifica Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, acesta urmand a fi trimis Senatului.
Modificarile au fost adoptate cu 177 de voturi "pentru" si 79 de voturi "impotriva".

Anuntul rezultatului votului a fost primit cu aplauze din partea deputatilor PSD si ALDE.

Votul a fost realizat prin apel nominal, solicitat de PNL.

În acest moment, deputaţii au trecut la votul nominal în cazul proiectului care modifică Legea 317/2004 privind CSM.

Camera Deputaţilor a adoptat şi modificările la legea privind CSM

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri seara, şi proiectul care modifică Legea 317/2004 privind CSM, acesta urmând a fi trimis Senatului, ca şi proiectul care modifică Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, adoptat anterior.

Modificările au fost adoptate cu 177 de voturi "pentru" şi 78 de voturi "împotrivă". Votul a fost efectuat prin apel nominal, la solicitarea PNL.

Cele două proiecte cu modificări au fost dezbătute de deputaţi, anterior, fiind adoptate pe articole, fără a surveni modificări faţă de forma propusă de Comisia specială pentru legile Justiţiei.

Proiectele care modifică legile 304 şi 317 au fost adoptate mai repede decât primul proiect, care modifica Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor, având în vedere că PSD şi ALDE au impus modificarea Regulamentului, reglementând strict timpul alocat dezbaterii amendamentelor.

După ce senatorii vor depune amendamente la aceste trei proiecte de modificare a legilor justiţiei, acestea vor fi discutate tot de către Comisia specială pentru legile justiţiei, care va face rapoarte noi şi care vor fi supuse votului plenului Senatului, Camera decizională.

Şi proiectul cu modificările la Legea 317 privind CSM a fost adoptat pe articole

Plenul Camerei Deputaţior a votat, miercuri, pe articole, şi proiectul cu modificările propuse la Legea 317/2004 privind CSM, urmând ca deputaţii să se pronunţe, la sesiunea de vot final, atât asupra acestuia, cât şi asupra modificărilor la Legea 304 privind organizarea judiciară.

Modificările au fost adoptate în forma cuprinsă în Raportul elaborat de către Comisia specială pentru legile Justiţiei.

Raportul a fost adoptat, marţi seara, în Comisia specială, cu 13 voturi „pentru”, voturi ale PSD, ALDE şi UDMR. Deputaţii PNL prezenţi nu şi-au exprimat votul, iar reprezentanţii USR au părăsit sala înainte de vot.

Potrivit Raportului adoptat, Inspecţia Judiciară va rămâne structură cu personalitate juridică în cadrul CSM, după ce PSD a anunţat că renunţă la înfiinţarea Consiliul Naţional de Integritate a magistraţilor.

Preşedintele Comisiei speciale, deputatul PSD Florin Iordache, a declarat, iniţail, că PSD are în vedere să depună o lege care să stabilească un cadru foarte clar pentru Inspecţia Judiciară, acuzând faptul că această instituţie nu este funcţională în cadrul CSM.

Tot Iordache declara că Inspecţia Judiciară ar urma să devină o instituţie autonomă aflată sub controlul unui Consiliu de Integritate format din membri CSM, ÎCCJ, Parchetul General, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor.

Comisia specială pentru legile Justiţiei a revenit, totodată, marţi, asupra unui amendament adoptat iniţial care prevedea că efectuarea "în continuare" a urmăririi penale a magistraţilor se poate dispune numai după încuviintarea Secţiei pentru judecători sau procurori din CSM şi l-a respins.

Presa a relatat că acest amendament la Legea 317/2004 privind CSM adoptat iniţial ar fi conferit o "super-imunitate" magistraţilor.

Comisia specială a mai adoptat marţi un amendament care prevede că doar Inspecţia judiciară exercită acţiunea disciplinară în cazul magistraţilor, şi nu şi ministrul Justiţiei sau preşedintele ÎCCJ, cum prevede legea în prezent.

Un alt amendament adoptat prevede că cererile privind apărarea indepedenţei justiţiei în ansamblul său se soluţionează de către plenul CSM.

Comisia specială a mai adoptat, tot marţi, un alt amendament care prevede că preşedintele Secţiei pentru Judecători este de drept preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce implică faptul că preşedintele CSM nu va mai putea fi un procuror.

Proiectul cu propunerile de modificare a Legii 304 privind organizarea judiciară, adoptat pe articol

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, pe articole, proiectul cu propunerile de modificare a Legii 304 privind organizarea judiciară, proiectul urmând să intre la vot final după dezbaterea, în plen, şi a propunerilor de modificare a Legii 317 privind CSM. Una dintre cele mai controversate prevederi propuse priveşte înfiinţarea „Secţiei de investigare a unor infracţiuni din Justiţie”.

Potrivit articolului nou adoptat, "În cadrul PÎCCJ se înfiinţează şi funcţionează Secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de Legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a intracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum şi de procurori şi judecători militari”.

Propunerea a fost vehement criticată de PNL şi USR, care au acuzat faptul că intenţia PSD şi ALDE este aceea de diminua competenţele DNA.

Preşedintele Comisiei, deputatul PSD Florin Iordache, a precizat, la momentul dezbaterilor din Comisia specială pentru legile Justiţiei, că, în urma luărilor de poziţie critice, PSD a decis să nu mai susţină înfiinţarea unei "Direcţii", ci a unei Secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie.

O altă propunere de modificare prevede că încadrarea procurorilor DNA se face în urma unui concurs, fiind stabilite, totodată, şi criterii noi – vechime de cel puţin 8 ani şi să nu fi fost sancţionaţi.

„DNA se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al DNA, la propunerea secţiei pentru procurori a CSM, în urma concursului organizat în acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”, se prevede în amendamentul nou adoptat.

Textul actual al legii în vigoare prevede că „DNA se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al DNA, la propunerea secţiei pentru procurori a CSM, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”.

Concursul constă într-un interviu transmis in direct, sustinut în faţa secţiei de procurori a CSM, şi într-o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerante relevante de aceşia, din ultimii 5 ani de activitate.

O altă propunere prevede că „pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi discilinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa secţiei de procurori a CSM”

Textul actual al legii în vigoare prevede că „pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop”.

O altă propunere vizează ca soluţiile adoptate de un procuror să poată fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice.

O altă modificare prevede ca hotărârile judecătoreşti să fie redactate în cel mult 30 de zile de la pronunţare.

„Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazurile temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile de cel mult două ori”, se arată în forma propusă a legii.

În cadrul dezbaterilor în plen a fost adoptat un singur amendament, faţă de forma Raportului adoptat de Comisia specială pentru legile Justiţiei.

Acesta prevede că „Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub coordonarea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor. Concluziile auditului sunt publice”.