News Flash:

Joia Mare, ziua in care a fost instituita Sfanta Impartasanie si in care se vopsesc ouale

9 Aprilie 2015
496 Vizualizari | 0 Comentarii
Joia Mare este pentru ortodocsi ziua cea mai importanta, pentru ca a fost instituita Sfanta Impartasanie, iar Iisus Hristos a spalat picioarele ucenicilor sai, dar este si ziua in care gospodinele vopsesc ouale pentru Pasti.
Dupa ce luni si marti, atentia crestinilor a fost concentrata asupra ultimelor invataturi ale lui Iisus Hristos inainte de rastigire, iar miercuri, Mantuitorul a fost vandut fariseilor si carturarilor pentru 30 de arginti, de catre un apropiat al lui Iuda, care voia sa-l ucida (de aici miercuri fiind declarata zi de post, alaturi de vineri, ziua in care Iisus a fost rastignit), in Joia Mare sunt praznuite patru lucruri: spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Domneasca la care s-a instituit Taina Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din Gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce voiau sa-l ucida.
"Astazi a fost spanzurat pe lemn Cel ce a spanzurat pamantul pe ape", sunt cuvintele sunt rostite de preot inca din seara Sfintei Joi, cand acesta iese din Altar purtand in spate Crucea lui Hristos, pe care o aseaza in biserica spre inchinare.
Denia din Joia Mare este cunoscuta si sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, prin care se aminteste istoria mantuirii, incepand cu Cina cea de Taina si continuand cu prinderea Mantuitorului in Gradina Ghetsimani, aducerea lui la arhiereii Ana si Caiafa, condamnarea de catre Sinedriu, judecarea de catre Pilat, batjocorirea, rastignirea, moartea si punerea sa in mormant.
Joia Mare mai este numita Joia Neagra. In aceasta zi, gospodinele vopsesc ouale in rosu. Semnificatia oului in crestinism este aceea a mormantului, a unui spatiu inchis, care prin spargere lasa viata sa iasa.
Etnologul Angela Paveliuc Olariu spune ca Joia Mare este ziua incondeierii oualor, ritual respectat in mai multe parti ale Moldovei.
Joia se face si pasca, din aluat cu branza de oi si cu o cruce facuta tot din aluat. Aceasta pasca se duce la sfintit in noapte de Inviere.
Vinerea Mare este ultima dinaintea Sarbatorii de Pasti, fiind cunoscuta si ca ziua rastignirii sau Vinerea Seaca, pentru ca, pentru multi crestini, este zi de post negru, adica nu se mananca si nu se bea nimic toata ziua. In Vinerea Seaca se posteste "pana ies stelele pe cer".
Dupa o noapte de stat in inchisoare, Hristos a fost dus vineri in curte si imbracat intr-o mantie rosie. Pilat l-a aratat poporului zicand: "Iata omul!" Multimea agitata de farisei si carturari a inceput sa strige ca iesita din minti: «Rastigneste-L, rastigneste-L! Ia-L, ia-L si-L rastigneste!». Ostasii l-au scos pe Iisus legat de maini. Apostolii si ucenicii l-au lasat si au fugit. Era lovit peste maini, peste spate; pe cap i s-a pus o coroana de spini, in mana i-au dat o trestie si, dupa ce a ingenunchiat i-au strigau: "Bucura-Te, imparatul iudeilor!" Tras de funii printre loviri, cu Crucea-n spate, Iisus se indreapta spre Golgota.
In Vinerea Mare nu se mai slujeste Sfanta Liturghie, in schimb seara se canta Prohodul. La sfarsitul slujbei se inconjoara biserica cu Epitaful, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Epitaful este o panza de in, de catifea sau de matase pe care este imprimata, brodata sau zugravita icoana inmormantarii lui Hristos.
In Sambata Mare se pregateste cosul de mers la Inviere, in care se pun din toate bucatele.
Hristos a trait printre oameni doar 33 de ani. Moartea sa a fost extrem de violenta. A fost torturat si crucificat, dar a treia zi a Inviat. Mediafax.ro
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1358 (s) | 23 queries | Mysql time :0.037215 (s)