Presedintele Klaus Iohannis, a trimis Curtii Constitutionale, marti, o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii privind Codul administrativ al Romaniei, criticand ca aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative si dispozitii necorelate atat intre ele, cat si cu alte acte normative.
”O administratie publica moderna, intr-un stat de drept, democratic si social trebuie sa fie, inainte de toate, o administratie publica transparenta, transparenta de neconceput in absenta unor reglementari clare, unitare si accesibile. Din analiza legii supuse controlului de constitutionalitate, constatam ca aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative si dispozitii necorelate atat intre ele, cat si cu alte acte normative”, sustine seful statului in sesizarea trimisa CCR.

Presedintele Iohannis mai sustine ca modificarea textului restrange domeniul de aplicare a raspunderii unui membru al Guvernului pentru un eventual conflict de interese, permitand practic celelalte fapte realizate dintr-un interes personal de natura nepatrimoniala ori cu scopul de a obtine un folos material pentru alte rude apropiate sau pentru alte persoane.

”Concret, membrul Guvernului este aparat de raspundere daca asigura folosul material pentru alte rude apropiate (nepoti, veri etc), concubini, prieteni sau persoane cu care a stabilit diverse intelegeri sau parteneriate. De asemenea, introducerea unei consecinte calificate, aceea <de a produce un folos material> nu are nici o justificare rationala si nu este in concordanta cu valoarea sociala protejata prin norma in discutie, existand posibilitatea ca membrul Guvernului sa urmareasca obtinerea unui folos nepatrimonial, ipoteza exclusa de catre legiuitor prin modificarea adoptata”, mai mentioneaza seful statului.
De asemenea, potrivit sesizarii de neconstitutionalitate, in cuprinsul art. 40 alin. (1) lit. g) din lege se precizeaza ca functia de membru al Guvernului este incompatibila cu calitatea de persoana fizica autorizata sau de persoana care exploateaza o intreprindere individuala sau o intreprindere familiala, sintagma „calitatea de comerciant persoana fizica” din art. 84 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 161/2003 fiind inlocuita cu sintagma „calitatea de persoana fizica autorizata sau de persoana care exploateaza o intreprindere individuala sau o intreprindere familiala”.

Presedintele Klaus Iohannis a criticat si articolul privind „Folosirea limbii minoritatilor nationale”, care prevede ca „autoritatile si institutiile publice, precum si celelalte entitati juridice prevazute la alin. (1), prin hotararea organelor lor deliberative sau dupa caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minoritatilor nationale in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale nu ating ponderea prevazuta la alin. (1).”

”Potrivit art. 13 din Constitutie, <In Romania, limba oficiala este limba romana>. Totodata, in conformitate cu dispozitiile art. 120 alin. (2) din Constitutie, <in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere semnificativa se asigura folosirea limbii minoritatii nationale respective in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, in conditiile prevazute de legea organica>, mai arata Iohannis.

Presedintele critica si introducerea pensiilor speciale pentru unii dintre alesii locali, respectiv pentru primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti ai consiliilor judetene.

In varianta votata de Parlament se prevede ca „(1) persoanele alese incepand cu anul 1992 de catre cetateni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect si liber exprimat, care au exercitat functii de autoritate executiva, respectiv primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, care indeplinesc conditiile varstei standard de pensionare, ale varstei standard de pensionare redusa asa cum sunt prevazute in Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, sau cele prevazute de alte legi speciale au dreptul, la incetarea mandatului, la o indemnizatie lunara pentru limita de varsta”, iar cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta se suporta din bugetul de stat, si este prevazut pentru fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritoriala prin anexa distincta la legea anuala de aprobare a bugetului de stat.

”Va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca prevederile Legii privind Codul administrativ al Romaniei sunt neconstitutionale”, se arata in finalul sesizarii.