Sarbatorile de Rusalii vin pentru bistriteni cu o traditie pastrata inca in cateva sate din Bistrita-Nasaud – impanatul boului. Obiceiul, vechi de sute de ani, aduna in perioada Rusaliilor sute de oameni in satele in care se mai respecta.
Traditia spune ca acesta este strans legat de stabilirea casatoriilor de peste an.

“Este un obicei vechi de sute de ani care aduce in actualitate un obicei dacic, un obicei al sacrificiului. Astazi nu mai este pastrat in aceasta formula, era un obicei in care un animal, care era considerat in trecut sacru, era jertifit la marile sarbatori pe masa unui altar care se afla undeva pe campul satului. Interesant este cum obiceiurile pagane, pentru ca este un obicei pagan, s-au intersectat cu obiceiurile crestine si au fost foarte bine preluate de catre crestini, de catre biserica noastra. Dupa terminarea Sfintei Liturghii are loc impanatul sau instrutatul boului in mai multe sate din Bistrita-Nasaud”, a povestit pentru MEDIAFAX etnograful Maximilian Menut.

Desi impanatul boului este un obicei care se respecta in mai multe sate din Bistrita-Nasaud, in fiecare dintre acestea obiceiul este unul diferit.
“La Figa impanatul boului este asteptat de intreaga comunitate cu mare bucurie deoarece devine o adevarata intalnire cu fiii satului adunati in centru, in preajma bisericii. In ajunul de Rusalii se aduna la caminul cultural fetele si flacaii, se impart in grupuri si merg prin sat pentru a fura din gradinile oamenilor flori pe care le vor aseza frumos pe un cadru de lemn care va fi apoi cununa boului. Cununa obtinuta are forma soarelui - simbol al luminii si caldurii verii. In ziua de Rusalii, dupa ce oamenii ies de la biserica, are loc spectacolul propriu-zis. Sosirea boului este anuntata de o ceata de calareti imbracati in costume populare, cu cai frumosi cu coama impletita si cu covoare taranesti si panglici colorate. Boul este condus pe ulita satului de catre fetele tinere care il tin de cununa, insotite de flacari pregatiti sa le ajute in caz ca boul este naravas. In trecut, pentru a imprumuta boul, flacaii si fetele de maritat trebuiau sa plateasca stapanului prin claca - fetele o zi de secerat, iar baietii o zi la cosit. Boul este spalat frumos si impodobit cu fel de fel de panglici si flori, iar in urma boului cu pocnete puternice de bici vin paparudele imbracate si impodobite cu ramuri de stejari care mana boul”, a povestit etnograful Maximilian Menut.

Dupa ce alaiul ajunge pe dealul din spatele bisericii, boul este lasat liber si alearga pe ulita pentru a fi prins de fete. Traditia locului spune ca fetele de maritat care prind boul se casatoresc in anul urmator.
Potrivit etnografului Maximilian Menut, fiecare lucru, fiecare gest si fiecare personaj are o semificatie aparte.

“In trecut, cine avea o pereche de boi la Figa era considerat un om cu stare. Cu boii oamenii isi arau, semanau si duceau fanul de pe camp. Cununa boului o reprezinta finalul unei etape din viata satului si anume sfarsitul muncilor agricole de primavara. Paparudele, impodobite cu crengi de stejar, reprezinta bogatia padurilor din imprejurimi - aurul verde al satului. Satenii arunca apa pe paparude ca semn al invocarii ploii atat de necesara in culturile agricole”, a afirmat Maximilian Menut.

In comuna Caianu Mic, impanatul boului are loc a doua zi de Rusalii, iar intre personajele care participa la procesiune isi fac aparitia si dracii, tineri intre 16 si 20 de ani, mascati in fel si chip care simbolizeaza duhul raului. Alaiul se aduna la semnele goarnei in capatul satului de unde porneste, in bataia tobelor, spre centrul satului.

“La Caianu Mic sunt si dracii - persoane malefice care sunt prezente alaturi de alaiul boului pe ulitele satului si se spune ca este bine sa te feresti din calea lor. Trecatorii care ajung in aceasta zona sunt opriti si acestia cer simbolic o vama pentru ca asa era obiceiul: sa platesti o vama ca sa treci mai departe, mai departe in alta lume... In lumea lor de fapt, intr-o lume malefica, imbinata cu o lume fabuloasa a spiritelor crestine. La Caianu Mic intreaga comunitate participa la acest obicei si in momentul in care aceste personaje fabuloase te invita la joc nu ai voie sa refuzi pentru ca se razbuna”, a spus etnograful.
Obiceiul se pastreaza si la Taure, unde traditia spune ca daca o fata accepta sa insoteasca un baiat in acest ritual este ca o promisiune de casatorie.

“Este ca si cum ai accepta sa devii viitoarea lui sotie. Fata, in tot acest ritual, merge cu clopul baiatului in brate. Baietii sunt imbracati in costume populare sau in frunze pentru a interpreta spiritul naturii, al reinvierii. Animalul este purtat dintr-un capat la altul al satului. Preotul spune o rugaciune, iar mai apoi boul si alaiul este primit intr-o gospodarie, de obicei la cel mai harnic om din sat”, a declarat Menut.