Ce să (NU) faceți în funcție de unde vă aflați:

1. În spațiile deschise:

a) dacă sunteți pieton:

1. nu vă adăpostiți sub pomi sau în zonele înalte ( mai ales în timpul unei furtuni cu descărcări electrice);
2. evitați apropierea de obiecte care pot fi buni conductori (stâlpi, turnuri, bare, garduri și alte structuri metalice);
3. nu atingeți peretii adăpostului cu mâna, capul sau umerii;
4. nu vă deplasați în zone în care există riscul de a fi loviți (construcții în desfășurare, arbori îmbătrâniți, geamuri deschise, acoperiș șubred);

b) dacă sunteți în mașină:

1. trageți pe dreapta, într-un loc ferit;
2. dacă aveți timp parcați mașina în garaj sau în zone în care nu există riscul de a fi lovită de obiecte care cad și acoperiți-o cu o husă impermeabilă.

1. În locuințe:

1. închideți toate geamurile și usile;
2. deconectați aparatura electrocasnică, televizorul sau calculatorul, chiar dacă nu funcționează în acel moment.

Rețineți:

1. Între 20 si 100 de persoane sunt afectate în fiecare an de furtună şi traznet.
2. Alte câteva sute se prezintă la spital cu traumatisme variate datorate geamurilor sparte, prăbușirilor de arbori, obiectelor antrenate de rafalele de vant.
3. În cazul trăznetului efectul este adesea letal iar puținii supraviețuiori au frecvent sechele grave sau traume psihice.
4. Cele mai multe victime se adăposteau de ploaie sub pomi, adesea în rural, dar sunt și cazuri în care pacienții au fost trăzniți în mașină sau în apartamente.

Multe dintre aceste accidente puteau fi evitate, dacă persoanele în cauză ar fi cunoscut și respectat câteva reguli elementare de protecție în timpul furtunii predate chiar la orele de educație pentru sănătate de la școală (proiectul meu de lege e depus în parlament).

Conf.univ. dr. Tudor Ciuhodaru

Medic primar medicină de urgență

deputat social democrat