Fenomenele climatice extreme din timpul verii sunt din ce in ce mai frecvente si par sa stagneze mai mult timp in emisfera nordica, arata un studiu realizat de cercetatori de la Institutul de cercetare a impactului schimbarilor climatice din Potsdam.

Valurile de caldura si ploile din timpul verii au devenit mai frecvente in emisfera nordica in acest secol, aparent pentru ca fenomenele climatice extreme pot fi blocate in acelasi loc timp de mai multe saptamani, in conditiile incalzirii globale, releva studiul publicat la inceputul acestei saptamani, citat de Reuters.

Perturbarile curentilor, care formeaza valuri importante atunci cand sufla la altitudini inalte in jurul planetei, si aerul rece rezultat din dezghetarea Arcticii ar putea explica de ce depresiunile meteorologice stagneaza mai des. In timp ce manifestarea lor timp de cateva zile are un impact redus, efectele asupra oamenilor si ecosistemelor pot fi grave daca aceste perioade se prelungesc.

Fenomenele meteorologice extreme din timpul verii — cum ar fi valul de caldura record inregistrat in Statele Unite, care i-a afectat pe fermieri si a amplificat incendiile in 2012 — au atins un numar deosebit de mare in ultimii 10 de ani, continua cercetarea, care aminteste de valul de caldura din Rusia si inundatiile din Pakistan din 2010, canicula din Europa din 2003 si precipitatiile care au provocat inundatii in regiunea Dunarii si Elbei in 2002.

'Noi incalzim atmosfera emitand dioxid de carbon din combustibili fosili, dar frecventa valurilor de caldura devastatoare in regiuni precum Europa sau SUA pare disproportionata', a declarat autorul principal al studiului, Dim Coumou.

Schimbarile climatice perturba fluxul curentilor, care sufla de la vest la est in jurul Terrei si formeaza valuri inalte in atmosfera, ce se pot intinde pe mii de kilometri intre crestele muntilor. In perioade de fenomene climatice extreme, o parte din aceste valuri stagneaza si se amplifica.

Publicat in Proceedings of the National Academy of Science, studiul mentioneaza sapte exemple de fenomene extreme din anul 2000, fata de trei in anii 1990 si patru in 1980.

A intelege in ce masura aceste manifestari extreme sunt simple fenomene naturale disproportionate sau au legatura cu schimbarile climatice provocate de om are implicatii importante pentru guverne, care au promis sa accepte un acord al ONU pana la sfarsitul anului 2015 pentru combaterea schimbarilor climatice.

Studiul a analizat doar fenomenele extreme din timpul verii. Alte cercetari au sugerat ca topirea gheturilor din Arctica, variatiile naturale sau schimbarile din Oceanul Pacific ar fi putut cauza recentelor valuri de frig, cum a fost cel din acest an din Statele Unite.

AGERPRES