News Flash:

Euroregiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa, un viitor hub economic in cadrul tarilor dunarene

7 Mai 2014
817 Vizualizari | 0 Comentarii
Euroregiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa poate deveni in urmatorii ani unul dintre cele mai puternice hub-uri economice in cadrul tarilor dunarene prin realizarea unor proiecte cu diverse surse de finantare europeana ce vor duce la dezvoltarea infrastructurii, a productiei energetice si a turismului.


In acest sens, la Timisoara s-a infiintat recent Centrul pentru Competitivitate si Training a SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunarii), acesta fiind primul pas in cadrul unor initiative care au inceput in urma cu un an, organizat de Fundatia Eurolink Casa Europei, care asigura Secretariatul tehnic pentru Platforma comunitatilor locale riverane Dunarii. 


'In primul rand se doreste o sensibilizare a comunitatilor locale, a mediului de afaceri, a ong-urilor si a universitatilor pentru a se implica, pentru ca in Romania nu se misca lucrurile pe aceasta strategie. Este un program pentru toate tarile strabatute de Dunare, dar se adreseaza nu doar zonelor strabatute de Dunare, ci intregii tari respective. Oricine poate aplica proiectele cu finantare europeana', a declarat pentru AGERPRES Marian Constantin Vasile, vicepresedintele Consiliului Judetean Timis.


Potrivit acestuia, exista si o problema, pentru ca doar o mica parte din bani este alocata pe aceasta strategie si tocmai de aceea este mai putin atractiva pentru autoritati, dar in mai multe programe operationale cu finantare europeana se prevede o componenta pentru aceasta strategie a Dunarii. 


'Practic, strategia este sustinuta de alte programe si se doreste sa se depuna si sa se implementeze programe concrete pe cei patru piloni pe care se pot depune proiecte pe turism, infrastructura de transport si conectivitate pe Dunare si afluenti, energie si mediu si capacitatea administrativa impreuna cu o componenta de securitate a cetateanului', a adaugat Marian Constantin Vasile. 


Daca, in cadrul acestei strategii, Bucurestiul ar putea realiza canalul de conectare a Capitalei la Dunare, Timisoara ar putea fi conectata cu Marea Neagra si cu Marea Nordului prin fluviul Dunarea. 


In judetul Timis a inceput deja construirea de microhidrocentrale in amontele raului Bega, unde exista o zona montana, dar se pot realiza si in zone de ses, prin realizari tehnice de caderi de apa. respectivele comunitati pot folosi energia produsa fie pentru consumul propriu, fie spre a o vinde.


Intr-o perspectiva mai larga, vicepresedintele CJ Timis are in vedere folosirea mult mai eficienta a bazinului Dunare-Cris-Mures-Tisa (DCMT), ce are legatura cu fluviul si care ar trebui sa se dezvolte ca un hub macro de transport intermodal - aeroporturi, porturi, feroviar si rutier. 


'Pentru ca nu suntem foarte favorizati de o dezvoltare de porturi, ne putem gandi sa fie folosita aceasta strategie in cadrul DCMT, mai ales ca la Moldova Noua vor sa faca un port, un centru intermodal de transport cu care sa ne conectam si noi pe caile noastre si automat avem reteaua. Poti folosi si Bega navigabila, intr-un viitor nu prea indepartat. Aceasta ar fi menirea principala, sa ne gandim la proiectele pe apa - energetic, dar si ca modalitate de conectivitate. Sa folosim transportul pe Bega, de persoane si de marfa si microhidrocentrale pe Bega', a explicat Marian Constantin Vasile.


In urma cu doi ani, Apele Banat au finalizat lucrarile de decolmatare a Canalului Bega pana la frontiera cu Serbia, in foarte scurt timp urmand ca acesta sa devina o noua cale de transport, atat in Timisoara, cat si in afara orasului, pana la granita cu tara vecina. 


In urma decolmatarii, albia s-a adancit cu aproape doi metri, ceea ce a dus la un nivel al apei de sapte-opt metri, facand-o navigabila. Pe Bega vor putea naviga ambarcatiuni de agrement, vaporase, slepuri, pana la granita cu Serbia, pe o distanta de 43 de kilometri.


Canalul Bega este primul navigabil construit in Romania actuala, lungimea totala navigabila fiind de 44 de kilometri pe teritoriul tarii noastre si 72 de kilometri pe teritoriul Serbiei, constructia acestui incepand in 1728, iar in noiembrie 1732, pe canal a circulat primul vapor pana la Pancevo. 


In anul 1869, pe Bega s-au facut primele curse de pasageri. Timisoara a devenit astfel primul oras de pe teritoriul Romaniei care utiliza acest mijloc de transport in comun. Transportul de pasageri pe canal a cunoscut un varf de circa 500.000 persoane in 1944, navele de pasageri fiind retrase in anul 1967.


Pana la inceputul Primului Razboi Mondial, navigau pe canal 563 de ambarcatiuni comerciale, timp de 305 zile pe an. Volumul de marfuri transportate ajungea la un maxim de 250.000 de tone/an, in perioada 1937-1938. Traficul a suferit grav in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, iar in 1958 navigatia a fost intrerupta.AGERPRES/

euroregiunea dunare-cris-mures-tisa timisoara
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1131 (s) | 24 queries | Mysql time :0.029557 (s)