Manifestari ocazionate de sarbatoarea 'Dragobetelui', la Muzeul National al Satului 'Dimitrie Gusti'; 24 februarie 2007

Pe de alta parte, data de 24 februarie marcheaza si inceputul anului agricol, momentul in care intreaga natura renaste, pasarile isi cauta cuiburi si, dupa unele credinte populare, ursul iese din barlog, noteaza site-ul traditii.ro. Odata cu natura, reinvie si iubirea, iar Dragobetele este ziua in care intreaga suflare sarbatoreste innoirea firii si se pregateste pentru sosirea primaverii. 

Sarbatoarea 'Dragobetelui' la Bistrita Nasaud; 24 februarie 2009

In functie de regiune, sarbatoarea este cunoscuta si sub numele de ''Cap de primavara'', ''Santion de primavara'', ''Ioan Dragobete'', ''Dragostitele'', ''Logodna sau insotitul paserilor''.

Zeu al dragostei in Panteonul romanesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei in mitologia romana, si cu Eros, zeul iubirii in mitologia greaca, sinonim cu Navalnic. Este considerat, in credinta populara romaneasca, fiul Babei Dochia. Navalnic si nestatornic, Dragobetele este inchipuit ca un flacau voinic, chipes si iubaret, ce salasluieste mai mult prin paduri. Furandu-le mintile fetelor si nevestelor tinere, Dragobetele a fost metamorfozat de Maica Domnului in planta de dragoste care ii poarta numele, respectiv o specie de feriga, se arata pe site-ul http://www.crestinortodox.ro/. 

'Haideti la Dragobete!', manifestare organizata de Muzeul National al Satului 'Dimitrie Gusti'; 24 februarie 2008

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu petitor si ca un nas ce oficia in cer, la inceputul primaverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor romanii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungand sa fie considerat ca zeitate ce ii ocroteste si le poarta noroc indragostitilor. A devenit protectorul iubirii celor care se intalnesc in ziua de Dragobete, iubire care tine tot anul, precum cea a pasarilor ce ''se logodesc'' in aceasta zi. 

'Haideti la Dragobete!', manifestare organizata de Muzeul National al Satului 'Dimitrie Gusti'; 24 februarie 2008

Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii, de ziua lui organizandu-se petreceri si prilejuind, astfel, infiriparea unor noi iubiri, logodne si chiar casnicii. Odinioara, de Dragobete, satele romanesti rasunau de veselia tinerilor si peste tot se putea auzi zicala: ''Dragobetele saruta fetele!''.

In dimineata zilei de Dragobete, invesmantati in straie de sarbatoare, flacaii si fetele se intalneau in centrul satului sau in fata bisericii. Daca vremea era urata, se strangeau in casa unuia dintre ei, unde se tineau de jocuri si de povesti. Insa, daca vremea era prielnica, porneau in cete, cantand, catre padure sau prin luncile din apropiere, unde fetele culegeau ghiocei, violete si tamaioasa, flori de primavara si plante miraculoase, pe care le pastrau la icoane pana la Sanziene, cand le aruncau pe apele curgatoare. In unele zone, exista obiceiul ca fetele mari sa stranga apa din omatul netopit sau de pe florile de fragi. Aceasta apa, despre care se spunea ca e ''nascuta din surasul zanelor'' (''apa zanelor''), era pastrata cu grija, existand credinta ca avea proprietati magice: facea fetele mai frumoase si mai dragastoase. 

'Haideti la Dragobete!', manifestare organizata de Muzeul National al Satului 'Dimitrie Gusti'; 24 februarie 2008

Dupa-amiaza, toata suflarea petrecea, juca sau canta, fiindca se credea ca tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au vazut macar o persoana de sex opus nu-si vor mai gasi pereche tot restul anului. Uneori, flacaii petreceau din plin de Dragobete si prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vara. Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase tot restul anului, in timp ce barbatii erau atenti sa nu le supere pe femei, pentru ca altfel nu le-ar fi mers bine. 

Manifestari ocazionate de sarbatoarea 'Dragobetelui', la Muzeul National al Satului 'Dimitrie Gusti'; 24 februarie 2007

In unele regiuni, exista obiceiul numit ''zburatorit'', potrivit caruia, la pranz, fetele se intorceau in fuga spre sat. Fiecare flacau urmarea fata care ii era draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, goana se sfarsea cu un sarut in vazul tuturor. Acest sarut simboliza logodna celor doi tineri, care era anuntata seara intregii comunitati si celor doua familii, se arata pe site-ul http://calendarulortodox.ro/. Nu de putine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevarate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunti se mai pregatesc pentru toamna.