Instanta suprema a condamnat luni, la un an si patru luni de închisoare cu suspendare, doua dintre cele 75 de persoane judecate în dosarul "Frauda la referendum" si a dispus anularea a opt voturi falsificate, din lista de votare a Sectiei 105 din Piatra Olt.

Sotii Marius Marinel si Simona Cristina Predut, trimisi în judecata în dosarul "Frauda la referendum", au fost judecati separat de ceilalti 73 de inculpati, prin procedura simplificata, dupa ce si-au recunoscut vinovatia.

Instanta suprema i-a condamnat la câte un an si patru luni de închisoare cu suspendare pe Marius Marinel si Simona Cristina Predut si le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani si patru luni.

Totodata, instanta a dispus desfiintarea partiala a listei electorale de la Sectia 105 Piatra Olt, judetul Olt si a anulat de pe aceasta lista opt voturi de la referendumul din 2012, care ar fi fost falsificate. Astfel, au fost desfiintate: lista electorala suplimentara, pagina 2, pozitia 46, unde sunt mentionate datele de identificare ale lui Liuta Raul Costache; lista electorala suplimentara - urna mobila, pagina mobila, pozitia 13, unde sunt mentionate datele Ginei Dobeanu; lista electorala suplimentara - urna mobila pagina 2, pozitia 29 unde sunt datele Elisabetei Prodan; lista electorala suplimentara pagina 1, pozitia 16, unde sunt mentionate datele lui Daniel Pitigoi si de pe aceeasi pagina, pozitia 17, unde sunt datele Geaninei Pitigoi; lista electorala suplimentara pagina 1, pozitia 1 unde sunt datele lui Alin Florin Rad, lista electorala suplimentara pagina 1, pozitiile 24 si 25 unde sunt datele despre Daniela si Marinel Dumbrava.

Decizia instantei supreme poate fi atacata cu recurs la Completul de cinci judecatori al instantei supreme.

DNA a cerut judecatorilor, în 24 ianuarie, condamnarea sotilor Marius Marinel si Simona Cristina Predut la pedepse cu suspendare, aratând ca acestia nu erau instruiti din punct de vedere legal si ca la nivel rural nu se cunoaste atât de bine practica de votare.

În 10 ianuarie, avocatul celor doi solicitase instantei sa îi judece prin procedura simplificata, respectiv prin prisma articolului 320 indice 1 din Codul de procedura penala, în care se arata ca inculpatul recunoaste integral acuzatiile ce i se aduc de catre anchetatori, iar în acest context i se scade o treime din pedeapsa ce va fi aplicata.

Tot atunci, instanta a stabilit ca audierile în dosarul "Frauda la referendum" sa înceapa în 14 februarie, cu un prim lot de persoane, respectiv membrii Sectiei de votare 105, iar în 28 februarie sa fie audiat un al doilea lot, cu membri ai sectiei de votare 140.

Liviu Dragnea declara atunci, la iesirea din sala de judecata, ca nu se teme de declaratiile pe care le vor da cei doi inculpati care vor sa admita acuzatiile DNA. Dragnea preciza ca nu-i cunoaste pe cei doi si ca acestia nu au de unde sa-l cunoasca pe el. "Nu au ei ce sa declare despre mine", spunea Dragnea.

Vicepremierul Liviu Dragnea arata ca nu va mai comenta pe viitor cazul în fata presei, dar ca va veni la instanta ori de câte ori este nevoie, pentru lamurirea acuzatiilor ce i se aduc. Dragnea preciza ca este posibil ca si el sa fie audiat la termenul din 14 februarie.

Instanta suprema a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Frauda la referendum", în care au fost trimisi în judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, si a stabilit primul termen în 18 februarie 2014. Ulterior, Înalta Curte de Casatie si Justitie a admis o cerere a DNA si a preschimbat primul termen în dosarul "Frada la referendum", stabilind ca judecarea în aceasta cauza sa înceapa cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat si vicepremier, a fost trimis în judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere într-un partid, în scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa în partid în scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute în alte conditii decât cele legale".

Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut în fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi în judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea în urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.

"Infractiunile retinute în sarcina persoanelor implicate în desfasurarea procesului de votare - presedinti si membri ai sectiilor de votare - au constat în principal în aceea ca ei si-au încalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea în urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. În acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instantei.

Procurorii au mai aratat, în rechizitoriu, ca Liviu Dragnea a încercat sa întârzie cât mai mult trimiterea în judecata, a facut numeroase cereri de amânare a prezentarii probelor, nu a dorit ascultarea interceptarilor si a avut o conduita "dilatorie". Acestia precizau ca pentru ceilalti învinuiti, prezentarea materialului de urmarire penala a durat aproximativ trei saptamâni, în timp ce, în cazul lui Dragnea, procedura a început la 18 iunie si nu s-a încheiat pâna la trimiterea dosarului la instanta.

"Având în vedere cronologia desfasurarii acestei activitati de prezentare a materialului de urmarire penala, se considera ca termenul acordat pentru finalizarea acestei activitati este unul rezonabil, astfel încât dreptul la aparare nu a fost golit de continut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuala a învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, în mod indiscutabil, una de tergiversare a încheierii acestei proceduri mai sus mentionate (raportat la atitudinea procesuala a celorlalti 78 coînvinuiti se poate face o constatare simpla, respectiv faptul ca pentru toti ceilalti 78 de învinuiti materialul de urmarire penala strâns în cele 84 de volume a fost prezentat acestora în aproximativ trei saptamâni, si anume în perioada 14 mai - 4 iunie, în timp ce pentru învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a început în ziua de 18 iunie si nu s-a încheiat nici pâna în prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii)", a aratat procurorul Lucian Papici, cel care a dispus trimiterea în judecata a lui Dragnea.

Potrivit anchetatorilor, Dragnea a studiat volumele de urmarire penala care îl vizau în mod direct, însa, ulterior, nu a dorit sa asculte interceptarile telefonice. Mediafax.ro