DNA precizeaza ca modificarile codurilor penale vor ingreuna investigatiile si ca Parlamentul le-a adoptat fara a tine seama de propunerile institutiilor judiciare si fara o colaborare reala, criticand o serie de articole care incalca prevederi ale Constitutiei sau care favorizeaza inculpatii.
„Cele mai recente modificari aduse Codului de procedura penala de catre Parlament au fost adoptate fara a tine seama de observatiile si propunerile formulate de catre Consiliul Superior al Magistraturii si de asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor, fara a exista o consultare si o colaborare reala cu institutiile judiciare investite cu aplicarea legislatiei penale”, spune DNA.

„Exemple de modificari ce vor ingreuna anchetele penale: Articolul 139, alineatul (3) stabileste ca ”inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti si de subiectii procesuali principali, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii” eliminandu-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte inregistrari daca nu sunt interzise de lege. Prin aceasta modalitate se elimina un mijloc de proba important, fiind incalcat art. 131 alin. (1) Constitutie privind ordinea de drept si interesele generale ale societatii. Prin limitarea inregistrarilor efectuate doar de parti si subiecti procesuali principali sunt excluse inregistrarile efectuate de alte persoane decat cele expres si limitativ prevazute de lege. Spre exemplu, daca o persoana filmeaza un viol sau momentul in care o persoana primeste mita, acea filmare nu va putea fi folosita ca proba pentru ca filmarea nu este realizata de una din partile din dosar”, arata procurorii DNA, printr-un comunicat de presa.

De asemenea, DNA mai considera ca modificarea articolului 83 din Codul de procedura penala, in sensul de a da drept suspectului si inculpatului sa asiste la audierile martorilor va ingreuna efectuarea urmaririi penale, avand in vedere ca, in numeroase situatii, martorii vor fi intimidati de prezenta autorului infractiunii, mai ales in situatiile in care se afla in relatie de subordonare fata de acesta, cum se intampla in situatia infractiunilor de abuz in serviciu si coruptie.