Romania va fi, dupa tentativa de lovitura de stat esuata din Turcia,"singurul aliat consecvent al NATO in zona Marii Negre", in conditiile in care sunt de asteptat schimbari majore in politica Ankarei fata de aceasta zona, a spus luni, pentru MEDIAFAX, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.

Schimbari similare ale politicii turce vor fi si fata de regiunile Balcanilor, Orientului Mijlociu, iar contributia Ankarei la lupta anti-terorista "se va diminua, in conditiile in care structurile specializate se vor concentra pe eliminarea consecintelor interne ale loviturii de stat", a adaugat Diaconescu.

Totusi, chiar daca au aparut o serie de tensiuni cu Washington-ul legate de blocarea, temporara, a bazei de la Incirlik, precum si privind extradarea lui Fethullah Gulen, "o ruptura semnificativa a relatiilor Turcia-SUA sau retragerea Ankarei din NATO sunt improbabile", crede fostul ministru de Externe.

Intr-un context mai larg, european, Diaconescu a spus ca statele europene "vor avea dificultati sa aiba o pozitie echilibrata" intre cerintele privind respectarea drepturilor omului si importanta aliantei de securitate cu Turcia.

"Liberalizarea circulatiei cetatenilor turci, incepand cu luna octombrie, devine improbabila, in actualele circumstante, dar exista semnale ca Turcia va continua sa onoreze angajamentul luat privind refugiatii aflati pe teritoriul sau in conditiile in care guvernele europene vor trimite ajutorul financiar, agreat in luna martie, de trei miliarde de euro. Nu este de asteptat ca ideea introducerii pedepsei cu moartea sa se concretizeze. Statele UE au subliniat clar ca o astfel de decizie ar bloca total dialogul cu Ankara, legea ar complica posibilitatea extradarii lui Gulen si, in principiu, nu poate fi aplicata retroactiv", a comentat fostul ministru de Externe unele aspecte nevralgice in relatia Turcia-UE.

In aceasta conjunctura, Romania "trebuie sa fie pregatita cu variante strategice in conditiile in care, asa cum este de asteptat, Turcia se va reintoarce la o politica de securitate ceva mai independenta de NATO, cautand aliati in afara Aliantei", a spus, pentru MEDIAFAX, fostul sef al diplomatiei, adaugand ca postura Romaniei de "singur aliat consecvent" al NATO in zona Marii Negre presupune "atat atragerea interesului partenerilor din Alianta la un nivel mult mai profund dar si masuri concrete, rapide, de asigurarea securitatii si stabilitatii in zona de sud est a Frontierei Estice a NATO".

Referindu-se la evolutiile din Turcia, dupa tentativa de lovitura de stat, Diaconescu a spus ca instituirea starii de urgenta permite guvernului sa conduca tara prin decrete si sa continue sa elimine persoanele indezirabile din armata.

Fostul ministru de Externe considera ca incercarea de lovitura de stat din 15 iulie "este cel mai serios complot din 1980, a implicat unitati din fortele tereste, aeriene, navale si a mobilizat aproximativ 10.000 de soldati", dar ca, in pofida acestei angrenari de forte, a esuat pentru ca "a fost executata la o ora tarzie, din seara, dupa ce serviciile de informatii au identificat activitati suspecte in scolile militare de cadeti si alte unitati militare, punand in miscare o serie de contramasuri".

"Desi comandantii superiori din armata inclusiv seful Statului Major nu au participat la lovitura militara, suspiciunile privind un sprijin larg in randul militarilor au determinat autoritatile sa ia masuri radicale, punand in stare de arest aproximativ 7000 de militari dintre care 100 sunt generali - cam o treime din structura de comanda a fortelor militare turce. Centrul nervos al juntei a fost o baza aeriana din Ankara, iar actiunile au fost sprijinite, semnificativ, de piloti ai avionelor de lupta si comandanti ai Fortelor Aeriene", a remarcat fostul ministru de Externe.

Posibilul succes al loviturii de stat "ar fi plasat Turcia in afara cadrului democratic functional, acceptat in Europa", dar raspunsul "post-lovitura de stat reprezinta, in egala masura, o distorsionare a regulilor de functionare a unui stat democratic, bazat pe reguli si standarde clare", a spus Diaconescu. "Distorsiunile" vin din faptul ca "starea de urgenta si «suspendarea» Conventiei Europene privind Drepturile Omului blocheaza exercitiul cailor legale de atac privind arestarile si concedierile dispuse, permitand presedintelui Erdogan sa-si asume puteri executive si sa conduca tara prin decrete", iar "arestarile si concedierile masive creeaza temerea unui colaps al serviciilor de stat si intreruperea procedurilor judiciare".

In ceea ce priveste "centrul" evenimentelor din 15 iulie, care in acceptiunea autoritatilor turce este "reteaua clericului Fethullah Gulen, fost aliat al presedintelui Erdogan", Diaconescu a amintit ca "in trecut, gulenistii au furnizat «resursa umana» partidului AKP in efortul acestora de a inlatura kemalistii, secularistii radicali si alawitii din sistemele birocratice si armata".

"Intre 2009 -2013, coalitia Gulen-AKP a eliminat mii de ofiteri din structurile de comanda ale armatei turce, in circumstante cel putin stranii. In 2014, parteneriatul dintre Gulen si AKP s-a rupt pe fondul unor acuzatii reciproce de coruptie. Multi dintre ofiterii acuzati de participare la lovitura de stat fac parte din grupul celor care i-au inlocuit pe militarii acuzati de «secularism», in perioada parteneriatului AKP-Gulen", a mai comentat, pentru MEDIAFAX, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) se intruneste marti, pe agenda sa figurand, printre altele, discutarea deciziilor luate la summit-ul NATO de la Varsovia si evolutiile dupa tentativa de lovitura de stat esuata din Turcia.